Romania a decis, la inceputul anului 2023, sa nu mai accepte dozele de vaccin anti-Covid, argumentand o rata de vaccinare in scadere si prezenta unor stocuri considerabile ce urmau sa expire. Decizia a fost insotita de faptul ca o parte dintre doze au fost distruse din motive de siguranta si gestionare a stocurilor. In acel moment, Ministrul Sanatatii de atunci, Alexandru Rafila, a anuntat public aceasta optiune, care ulterior a transformandu-se intr-un subiect de disputa in dreptul international al vaccinurilor.
Ce cere Pfizer si ce pot implica dosarele
Pfizer a inaintat Romania in fata Tribunalului de prima instanta din Bruxelles, reprezentata de Ministerul Sanatatii, solicitand despagubiri in valoare de 500 de milioane de euro pentru neindeplinirea obligatiilor contractuale de achizitie a vaccinurilor anti-Covid-19. Potrivit acuzatiilor aduse, tara noastra a refuzat ulterior sa-si onoreze angajamentele asumate si a cautat sa evite plata, in ciuda garantiilor furnizate in cadrul contractului. Aceasta actiune se inscrie intr-un context in care Pfizer a avut si alte demersuri similare in regiune, ca parte a negocierilor privind livrarile de vaccinuri in timpul crizei sanitare.
Procesul incepe miercuri, 21 ianuarie, la ora 15:00, in capitala Belgiei, iar evenimentul marcheaza inceputul unui proces cu potential impact financiar semnificativ pentru Romania. In cadrul procedurii, Romania este reprezentata de Ministerul Sanatatii, iar partea adversa este compensatia financiara pe care Pfizer o cere ca urmare a neexecutarii contractului de achizitie.
Clasificata intr-un context de criza economica si masuri de austeritate, aceasta speta poate avea consecinte majore asupra bugetului public al Romaniei, daca instanta belgiana va hotari in favoarea companiei americane. Demersul are ca miza nu doar suma de 500 de milioane de euro, ci si semnalul transmis in privinta respectarii acordurilor comerciale si a obligatiilor asumate in perioadele de urgenta sanitara. Intr-un mediu in care Romania a gestionat ajustari bugetare si a reevaluat politicile de cheltuieli, decizia finala poate influenta increderea investitorilor si relatiile cu furnizorii din sectorul farmaceutic.
In aceeasi linie a reglementarilor internationale, Pfizer a mai fost implicata in situatii similare cu alte state din Europa in pandemia de COVID, ceea ce evidentiaza o tendinta de evaluare a echilibrului dintre garantiile contractuale si masurile guvernamentale adoptate in fata unor stocuri excedentare sau a cererii fluctuante. Pe ansamblu, dosarul din Bruxelles intensifica discutiile despre responsabilitatea statelor de a onora angajamentele contractuale in domeniul vaccinurilor, precum si despre posibile despagubiri in caz de neexecutare.
