Dileme europene privind gradul de risc al fondurilor de pensii

Experienta vecinilor nostri poate contura un punct de reper pentru romanii care tocmai au aderat la un fond de pensii administrat privat. Odata incheiata campania de aderare la un fond de pensii administrat privat, romanii s-au asigurat, practic, ca banii lor vor fi investiti. Modelul tarilor est-europene poate reprezenta un argument pentru linistea sau nelinistea romanilor fata de modul in care vor evolua lucrurile. Sistemul multipilon al fondurilor de pensii aplicabil in tara noastra corespunde si sistemelor din Polonia, Ungaria si Bulgaria. Activele fondurilor de pensii din Romania vor ajunge, in 2008, la circa 300 milioane de euro, iar investitiile fondurilor pe bursa ar putea urca, in acest an, la 60-75 milioane de euro. Activele fondurilor private de pensii din Europa Centrala si de Est vor ajunge, conform estimarilor, in 2015 la 245 miliarde de euro. Potrivit unui studiu realizat de catre Allianz Global Investors, pe piata pensiilor private din Europa Centrala si de Est, cresterile cele mai spectaculoase se vor consemna in Slovacia, Bulgaria, Romania si Tarile Baltice. Piata maghiara a pensiilor private este considerata drept una dintre cele mai dinamice piete din Europa Centrala si de Est, totalizand impreuna cu Polonia si Republica Ceha mai mult de 87% din totalul activelor fondurilor private din aceasta regiune. Polonia a copiat modelul din Chile, si noi, pe-al Poloniei Romania este similara cu Polonia in ceea ce priveste reforma pensiilor din punctul de vedere al exceptiilor. Astfel, angajatii din armata, politie sau justitie sunt exceptati de la sistemul de pensii private obligatorii , intrucat ei nu sunt platitori de CAS. O diferenta apare in domeniile educatiei si agricol, unde nu au fost reglementate inca niciun fel de exceptii. Modelul chilian de pensii a fost implementat in America Latina in anul 1993, urmand ca in 1999 Polonia, prima tara din Europa de Est care a implementat acest tip de sistem de pensii, sa urmeze si ea acelasi model. In Chile, contributia lunara la fondul de pensii este de 10% din salariu. Optional, angajatii mai pot contribui cu inca 10% din salariul lor. In martie 1999, Polonia a implementat o reforma a pensiilor sistematizata, menita sa inlocuiasca sistemul de pensii anterior, ce functiona din 1949. Politica de pensii private a fost concentrata pe patru piloni: o pensie minim garan­tata (pilonul 0), o pensie administrata in sistem public (pilonul I), o pensie publica administrata privat (pilonul II) si pensii facultative operate de sectorul privat (pilonul III). Participarea la pilonul II era obligatorie pentru angajatii sub 30 de ani. Persoanele intre 30 si 50 de ani puteau ramane in sistemul public sau puteau alege sa contribuie la o pensie adminis­trata privat. Cei cu varsta peste 50 de ani erau obligati sa rama­na in sistemul de pensii anterior. Bulgarii se plang de nivelul taxelor aplicate de administratori In Ungaria, legislatia le permite companiilor de pensii private obliga­torii sa administreze un singur fond. Potrivit statisticilor, structura medie a portofoliilor companiilor era compusa din depozite bancare (10%), obligatiuni guvernamentale, municipale si corporatiste (69%) si venituri provenite din investitii (19%). Incepand cu anul 2009, legislatia se va schimba, aceasta permitand companiilor sa administreze portofolii variate, diferentiate de riscul investitional la care este supus si de varsta participantilor: fondurile de pensii dinamice, cu un grad ridicat de risc, adresate participantilor tineri, fondurile de pensii cu risc investitional mediu, echilibrat, adresat participantilor care urmeaza sa se pensioneze in 5-15 ani, si fondurile de pensii cu risc scazut de investitii, asa-numitele fonduri conservatoare, care sunt adresate persoanelor mai varstnice, a caror varsta de pensionare se implineste in termen de cinci ani de zile. Comisia de Supraveghere a Finantelor (FSC) din Bulgaria sustine proiectul conform caruia administratorii de fonduri de pensii facultative pot oferi fonduri cu riscuri si, respectiv, randamente diferite. In prezent, piata bulgara a fondurilor de pensii facultative este reglementata in asa fel incat toate fondurile sa aiba acelasi grad de risc. Specialistii din piata sustin ca fondurile cu grad de risc ridicat sa poata investi in actiuni pana la 60% din portofoliu, cele cu risc mediu, intre 10% si 60%, iar cele catalogate cu risc scazut sa poata investi pana la 15% din portofoliu in actiuni cotate la bursa. O alta preocupare a supraveghetorului central din Bulgaria este nivelul taxelor aplicate de catre administratori, acestea fiind, pe pilonul II, printre cele mai ridicate din aceasta parte a Europei. Pentru mai multe informatii legate de afaceri, imobiliare, media si advertising, economie si finante aboneaza-te la Newsletter-ul Financiar Acasa.ro