In cadrul companiilor, o persoana care intarzie este mustrata verbal sau chiar financiar. Intr-o relatie, poate fi sanctionata cu certuri sau conflicte: cui ii
place sa astepte in frig sau cu masa pusa ore in sir? In cele din urma, consecintele sunt, de cele mai multe ori, neplacute pentru cel care intarzie. Totusi, intarziatul nu se poate abtine si intarzie de fiecare data, creandu-si astfel o reputatie de om pe care nu te poti baza.
Cum ar fi privit un om care lucreaza in turnul de control al traficul aerian si care intarzie mereu? Dar un neurochirurg care nu ajunge la timp in sala de operatie si al carui pacient il asteapta pe masa?
Citeste si
Cei care intarzie ajung astfel sa fie considerati ca fiind neseriosi si lipsiti de incredere, ceea ce va impacta felul in care relationeaza si implicit stima lor de sine.
Spre deosebire de toate celelalte simturi care au arii specifice in creier (miros, vaz, auz, gust, atingere), timpul nu este procesat intr-un singur loc, ci in mai multe (cortex cerebral, ganglioni bazali, cerebel, trunchi cerebral). Una dintre teoriile simtului temporal sustine ca uneori creierul transmite un tip de “pulsatii” la un interval specific, formand astfel un cronometru biologic. Aceasta teorie (o metafora, de altfel) insista ca noi putem actiona mai multe cronometre in acelasi timp, in functie de sarcinile pe care le avem de indeplinit.
Motivele pentru care intarziem pot fi multiple. Uneori, cei care intarzie au o empatie deficitara, necunoscand felul in care se simt cei care ii asteapta, dand astfel dovada de egocentrism si luand in calcul doar nevoile lor. Intarziatii uita sa priveasca lucrurile si din perspectiva celor care asteapta. A lua in calcul perspectiva celui care asteapta este o prerechizita pentru punctualitate.
Un alt motiv pentru care intarziem ar fi ca nu suntem niste estimatori foarte buni ai timpului, si functia executorie nu este ajustata pe modalitatea in care percepem timpul.
Perceptia timpului este o experienta subiectiva a felului in care se desfasoara evenimentele. Ni se pare ca putem ajunge dintr-un loc in altul mai repede decat se intampla in realitate. Daca motivul pentru care suntem nepunctuali este din cauza estimarii eronate a perceptiei timpului, putem exersa incercand sa aproximam durata realaa unor actiuni (un buletin de stiri la TV, un film a carui durata nu o cunosc, dusul pe care il consider rapid, gatitul unui fel de mancare, barbieritul, manichiura etc.) si verificandu-le apoi durata lor exacta.
Acest antrenament poate corecta perceptia duratei temporale si ideal ar fi ca dupa o perioada sa putem sa estimam timpul cat mai bine cu putinta, punctualitatea fiind, in cele din urma, o chestiune de autodisciplina.
Date de contact:
Diana Nicolescu
Psiholog, psihoterapeut in Terapii Scurte Orientate pe Resurse si Solutii
Telefon: 0734-72.19.41
E-mail: diana@diananicolescu.ro, info@diananicolescu.ro
Web: diananicolescu.ro
