Intr-o casnicie, cand certurile se intetesc, partenerii ajung foarte usor la concluzia: „Mai bine ne despartim”. Insa de multe ori, lucrurile nu ar trebui luate asa dramatic. O cearta nu trebuie sa presupuna neaparat o cauzalitate negativa, atata timp cat stii sa o manageriezi in beneficiul tau.
Intr-un tratat publicat in O, The Oprah Magazine, terapeutul Sharon Rivkin cladeste o teorie potrivit careia partenerii recicleaza argumentele pe care le arunca intr-un conflict de cuplu si de aici si problema fara iesire. Cum vine asta?
Se pare ca totul porneste de la o serie de temeri, frici, nerealizari din copilarie pe care fiecare le scoate la suprafata de fiecare data cand se cearta. Pentru a intelege mai bine despre ce este vorba, iata exemplul folosit de Sharon.
Un cuplu, Jeremy si Clare, apeleaza la Sharon pentru a-i ajuta intr-o problema maritala: o cearta care, conform spuselor lor, ar duce chiar la destramarea casniciei.
Cei doi marturisesc ca, in ultimul timp, au ajuns sa se certe din ce in ce mai des. Ultima cearta, pornind de la niste prajituri. Clare impreuna cu fiica ei pregatisera cu doua zile inainte doua platouri de prajituri unul pentru acasa si unul pentru colegii de serviciu ai lui Jeremy. Desi a specificat clar ca acela este platoul pentru acasa, Jeremy a luat mai multe bucati, nefiind sigur ca un singur platou ajunge pentru la serviciu. Gestul lui a enervat-o teribil pe Clare. Sotia sustine ca sotul ei nu o asculta niciodata si nu este atent la ce spune, timp in care sotul se scuza ca a lui nevasta face atata caz dintr-un nimic.
Dupa ce a ascultat cu atentie, Sharon i-a pus pe cei doi sa-si aminteasca de prima lor cearta. Asa a descoperit ca primul conflict tot de la o neintelegere minora a pornit. Fiind la o petrecere, Jeremy a avut o conversatie indelunga cu o femeie. Desi Clare i-a spus clar ca tipa respectiva se da la el, Jeremy a sustinut sus si tare ca este absurda, ca de fapt nimic nu se intampla, fiind vorba de o simpla socializare si nimic mai mult.
Dupa ce au povestit si aceasta istorioara, Sharon i-a rugat pe cei doi sa se aduca acasa si sa se gandeasca pana data viitoare daca a existat vreo asemanare intre cele doua conflicte si care ar fi aceea. La urmatoarea sedinta, cei doi au fost nevoiti sa recunoasca ca „da, o asemanare a existat”. In ambele cazuri, Clare s-a suparat pentru ca nu este niciodata ascultata si Jeremy pentru ca nu ii este inteleasa nevoia de a fi placut de ceilalti.
Se pare ca aceste lipsuri simtite de cei doi soti erau de fapt reminescente din copilarie. Clare provenea dintr-o familie in care se simtea pur si simplu „copilul invizibil”, in timp ce, Jeremy, orfan fiind, nu a avut niciodata parte de recunoasterea si admiratia celor din jur.
Ce invataminte putem trage de aici?
Fiecare cearta in parte presupune de fapt un cerc vicios, o repetitie a unor insatisfactii care ne-a afectat nou copilaria. Aceste lipsuri pe care le-am simtit inca de mici sunt declansate in contexte si situatie diferite si duc la o serie de conflicte si certuri inutile.
Cum putem folosi aceaste certuri in favoarea noastra?
In cazul acestor neintelegeri foarte importanta este sursa lor si nu contextul. Daca cautam cu atentie in trecut, incercand sa descoperim radacinile conflictului si nu ne mai lasam afectati de artificiile in care este imbracat acesta acum, rezolvam mult mai usor problema. Gasind resortul primordial care declanseaza seria de conflicte, putem sa-l rezolvam pe cel actual. De asemenea, analizarea unui conflict prin prisma sursei acestuia, invatam mai multe lucruri despre persoana de langa noi, pe care o putem astfel intelege mai bine si cu care putem in consecinta, comunica mai usor.
