“Exista alimente falsificate?
Prin definitie cuvantul “falsificat” inseamna a produce un lucru asemanator cu altul, cu scopul de a insela. In aceasta situatie cel pacalit este afectat financiar, da bani multi pe ceva fara valoare. In cazul alimentelor, falsificarea are dublu impact: pe deoparte cheltuiesti mult pe mancare de calitate inferioara, iar consumul unor produse contrafacute iti poate afecta sanatatea.
Alimentele cel mai des falsificate sunt uleiul de masline si parmezanul. Vinul si produsele alcoolice, branzeturile si mezelurile sunt si ele frecvent contrafacute. De ce se apeleaza la aceste practici? Produsele de calitate au un pret ridicat pentru ca materiile prime din care sunt obtinute se produc in cantitate limitata. Apoi este nevoie timp pentru maturare/fermentare (branzeturi, sampanie, jambon), aspect care creste si mai mult pretul. Nu e de mirare ca in prezent asa-zisul uleiul extravirgin de masline poate contine ulei de floarea-soarelui sau de rapita, iar branza tip parmezan este “invechita” cateva saptamani in loc de 2-3 ani.
O alta conditie a produselor de calitate este ca ingredientele sa provina din zone geografice speciale si sa fie obtinute dupa retete traditionale. Indicative precum “origine geografica protejata” sau “produs cu origine controlata” garanteaza calitatea si impun un pret pe masura.
Atentie, falsificarea nu o fac producatorii seriosi si responsabili, ci cei care vor sa obtina un profit financiar pacalind consumatorii. Primul semn de suspiciune sunt etichetele care nu precizeaza provenienta ingredientelor si locul de productie. Apoi folosirea unor termeni generali in spatele carora se pot ascunde ingrediente de proasta calitate este un nou semn de neincredere. Daca cumparam ulei de masline presat la rece trebuie sa stim de unde provin maslinele si cine l-a fabricat. Tot ulei vegetal este si uleiul de floarea-soarelui sau de rapita, insa beneficiile pentru sanatate sunt diferite, iar pretul este incomparabil mai mic.
In dorinta de a obtine produse cat mai ieftine, industria alimentara se preteaza la astfel de practici de productie si etichetare care pot creea consumatorului iluzia calitatii. Se merge si pe ideea ca sanatatea nu ne este pusa in pericol, doar portofelul are de suferit. Din aceasta competitie nedreapta vor fi afectati producatorii artizanali, care fac produse de calitate in cantitati limitate. Daca nu ai volume mari si continuitate la raft, multe supermarketuri nu-ti vor lista produsul. Ori volume mari inseamna productie industriala si calitate scazuta, greu de luptat cu asta!
Pana si noi, consumatorii, suntem vinovati. Incurajam aceasta situatie prin lipsa de atentie si comoditatea noastra: ne multumim cu branza TIP parmezan pentru ca e mai ieftina si cu ulei de masline, indiferent ca este extravirgin sau in amestec. Cat despre crenvursti sau mezeluri diferenta de calitate vine din ingrediente si reteta, nu le putem declara pe toate nesanatoase. Mai nou razboiul din Ucraina a dus si la o criza a uleiului de floarea-soarelui, deci sa nu ne miram daca in sticla de ulei vom gasi grasime de cocos si de palmier. Sunt tot vegetale, ce mai conteaza ca sunt saturate si cresc colesterolul in singe?
Marketingul alimentar este construit pe iluzia calitatii si a sanatatii. Insa nimeni nu ne poate scoate banii din buzunar cu forta. Faceti efortul sa cititi etichetele cu atentie si cheltuiti pe produsele care isi respecta cu adevarat promisiunea seriozitatii, transparentei si calitatii. Mai bine mai putin si mai scump, in felul asta ne protejam sanatatea si sustinem producatorii cu adevarat responsabili.”, a explicat Mihaela Bilic, pe Facebook.
Sursa foto: Instagram
