Emma Barratt si Nick Davies, psihologi de la Universitatea Swansea din Marea Britanie, au analizat pentru prima data in 2015 ce ii motiveaza pe oameni sa urmareasca videoclipuri ASMR: studiul lor a fost publicat in revista "PeerJ" si a implicat 475 de voluntari.
Dupa cum afirma autorii: "ASMR poate fi indusa, la cei care sunt susceptibili, de un set destul de consistent de factori declansatori". Dar ce declansatori? Practic acele sunete sau actiuni care declanseaza senzatia de placere si relaxare, uneori dublata de o furnicatura in cap sau in gat.
"Avand in vedere beneficiile raportate ale ASMR in imbunatatirea starii de spirit si a simptomelor durerii, sugeram ca aceasta sa fie supusa unor cercetari suplimentare ca o masura potential terapeutica similara cu meditatia sau mindfulness". De asemenea, cercetatorii i-au intrebat pe utilizatorii de videoclipuri ASMR care sunt exact acele surse de confort pe care le-au gasit online si, spoiler, soaptele au castigat.
Nu este o coincidenta faptul ca majoritatea creatorilor de continut ASMR (si a creatorilor, desi majoritatea sunt femei) soptesc pe parcursul videoclipurilor lor, deoarece 75% dintre participanti au plasat acest lucru in fruntea listei lor de lucruri care ii fac sa se simta relaxati.
Pe locul al doilea se afla atentia personalizata (chiar daca te uiti online, ei vorbesc intotdeauna despre "tine") si sunetele "crocante", cum ar fi deschiderea si inchiderea vaselor de mancare, indoirea foliei de aluminiu sau degetele care bat pe capacul de plastic al unei creme de fata.
Personalitatea influenteaza daca apare sau nu ASMR
Nu toata lumea gaseste aceste tipuri de videoclipuri si sunete relaxante. Se pare ca personalitatea joaca un rol important in a determina daca ne bucuram sau nu de aceste videoclipuri. Un studiu din 2017 a constatat ca cei care simt ASMR au un scor foarte mare la instabilitate emotionala (neuroticism) si deschidere la experiente noi. In schimb, acestia obtin scoruri mai mici decat controalele la aspecte de personalitate precum extraversiunea, agreabilitatea si responsabilitatea. Asadar, dincolo de aceste date specifice, se stie ca personalitatea fiecaruia influenteaza ceea ce relaxeaza si ceea ce nu (la fel ca si experientele anterioare, gusturile personale si chiar starea de spirit).
Extrema opusa a ASMR: misophonia
La cealalta extrema a ASMR se afla misophonia, sau sensibilitatea selectiva la sunete, o tulburare neurologica care consta in intoleranta la sunetele cotidiene produse de corpul altor persoane, cum ar fi mancatul, sorbitul, tusea, mestecatul sau, de asemenea, la sunetele produse de utilizarea anumitor obiecte (de exemplu, zgomotul tacamurilor), care pot declansa anxietate si comportament agresiv.
Dar de ce suferi de ea? In 2018, cel mai amplu studiu de pana acum privind misofonia a fost realizat de oamenii de stiinta olandezi, care nu au reusit sa gaseasca cauze relevante pentru ca cineva sa aiba o astfel de aversiune fata de anumite sunete. Potrivit autorilor: "Este putin probabil ca o alta tulburare clinica, psihiatrica sau psihologica "reala" subiacenta sa poata explica misofonia".
