Hormonii joaca roluri importante in mai multe procese din corpul nostru, unul dintre cele mai importante fiind reglarea starilor de spirit. Hormonii sunt substante chimice secretate de diferite glande ale corpului, care joaca roluri foarte importante in procesele chimice din organism. Neurotransmitatorii reprezinta elemente-cheie pentru buna functionare a organismului, deoarece prin intermediul acestora creierul reuseste sa comunice cu restul organelor.
Din punct de vedere stiintific, fericirea este doar un impuls neurochimic al unor diferiti neurotransmitatori, prezenti la nivelul creierului.
Principalii neurotransmitatori (neuro hormoni) care regleaza dispozitia si perceptia fericirii sunt reprezentati de serotonina (5HT), norepinefrina (NA), oxitocina si dopamina (DA). In functie de receptorul de care se prinde, serotonina poate avea efect antidepresiv, anxiolitic, de reducere a durerii, de reducere a migrenelor, de imbunatatire a somnului, orexigenic, anorectic, antiemetic, nootropic, de termoreglare, de reglarea functiei sexuale, a functiei sociale, antipsihotic sau de a regla nivelul dopaminei sau noradrenalinei.
Cei patru hormoni ai fericirii
Serotonina, care este mai denumita si ”hormonul fericirii”, este un neurotransmitator de la nivelul sistemului nervos care trimite semnale intre celulele creierului. Aceasta este sintetizata dintr-un aminoacid esential, produs de organism prin alimentele consumate zilnic. Serotonina este un neurotransmitator complex si are un efect major asupra starilor emotionale, in special asupra increderii si stimei de sine. Cea mai mare parte a serotoninei din sange este concentrata in trombocite, de unde este eliberata in cursul procesului de coagulare. In ce contexte de viata insa se secreta cel mai mult serotonina?
- Atunci cand ne simtim acceptati si iubiti
- Atunci cand facem parte in mod activ dintr-un grup social
- Atunci cand actiunile noastre sunt apreciate/respectate de cei din jur
- Atunci cand prin ceea ce facem sau suntem, ne integram in diverse contexte de viata care ni se par provocatoare
- Atunci cand suntem lideri si ideile pe care le expunem sunt urmate de cei din jur
- Atunci cand avem si reusim sa mentinem o stare de echilibru in relatiile din viata noastra
Serotonina e implicata si in depresia si senzatia de somnolenta asociata cu trezitul mult prea tarziu, printr-un mecanism extrem de simplu: cand soarele apune serotonina e transformata in melatonina, la rasaritul soarelui acest proces se opreste(numai daca esti treaz). Legatura dintre productia de serotonina si alternanta zi-noapte explica de ce oamenii se pare ca sunt mai fericiti in timpul verii(datorita duratei mai mari a zilei).
Serotonina este considerata un stabilizator natural pentru starea de bine a fiecaruia dintre noi. Avand in vedere acest aspect, putem observa faptul ca acest neurotransmitator actioneaza pe mai multe paliere si anume:
- Sustine abilitatile motorii
- Echilibreaza starea emotionala
- Stimuleaza partile creierului care controleaza somnul si trezirea
- Reduce depresia
- Ajuta la vindecarea ranilor
- Mentine sanatatea oaselor
- Influenteaza functia sexuala
- Mentine sanatatea aparatului digestive
Simptomele deficientei de serotonina pot include:
- pierderi de memorie
- indispozitie
- pofte de alimente precum dulciuri sau carbohidrati
- tulburari de somn
- scaderea stimei de sine
- anxietate si violenta
Oxitocina
Oxitocina sau „hormonul iubirii” este un hormon esential in timpul si dupa nastere, de-a lungul alaptarii si in crearea legaturii dintre parinte si copil.
Cercetarile asupra oxitocinelor sunt foarte recente; abia in anii 1990 oamenii de stiinta au descoperit acest hormon, atunci cand au observat ca mamele care alaptau la san erau mult mai calme si faceau mai bine fata stresului sau exercitiilor fizice decat cele care isi hraneau bebelusii cu biberonul. Un studiu din 2012 a aratat ca persoanele aflate la inceputul unei relatii romantice aveau niveluri mai crescute de oxitocina fata de persoanele singure, neimplicate intr-o relatie, iar aceste niveluri au persistat timp de 6 luni.
Acest hormon ne ofera sentimentul de incredere, empatie si de apartenenta in relatii, iar nivelul de oxitocina creste de obicei in timpul manifestarii fizice a iubirii, prin imbratisari, saruturi sau prin activitatea sexuala. Oxitocina mai este numita popular si hormonul dragostei sau al atasamentului. Oxitocina este considerata hormonul care:
- sta la baza relatiilor sociale dintre oameni
- care determina aparitia sentimentului de incredere dintre persoane, dar si a fidelitatii dintre parteneri.
- ne face capabili sa fim mai generosi
- ajuta persoanele cu autism si schizofrenie sa-si depaseasca deficientele sociale
Deficitul in organismul unei mame care alapteaza poate impiedica reflexul de ejectie a laptelui si implicit alaptarea.
De asemenea, nivelul scazut a fost asociat cu simptomele depresiei, inclusiv depresia postnatala.
Nivelurile scazute au fost corelate cu tulburari din spectrul autist, cum ar fi sindromul Asperger, un element cheie al acestor tulburari fiind functionarea sociala deficitara.
De asemenea, nivelul scazut, a fost asociat cu simptomele depresiei.
Endorfinele sau „analgezicul” natural al corpului nostru, pe care il producem ca raspuns la stres sau disconfort. Nivelul de endorfine tinde sa creasca atunci cand suntem angrenati in activitati care ne aduc recompense de un fel sau altul, precum mancatul, exercitiile fizice sau activitatea sexuala. Efectul lor analgezic este puternic dar din punct de vedere psihic produc o stare de relaxare, aproape de fericire.
Endorfinele par sa joace un rol fundamental in analgezia non - medicamentoasa, adica in ceea ce se obtine prin tehnici cum ar fi: acupunctura, hipnoza si electrostimularea. Endorfinele pot fi de 18 pana la 500 ori mai puternice decat orice analgezice. Endorfinele sunt non-dependente.
Pe langa contributia pe care o au la starea noastra generala de bine, endorfinele au numeroase beneficii pentru organism:
- Reduc stresul
- Cresc stima de sine
- Ajuta la reducerea durerilor in timpul nasterii
- Ajuta in curele de slabire
Lipsa sau un nivel scazut al endorfinelor poate fi factorul declansator pentru tulburarea obsesiv compulsiva. Cum de altfel, un nivel prea crescut de endorfine poate fi raspunsul organismului de tipul „lupta sau fugi”.
Cand nivelurile endorfinelor sunt prea scazute, sanatatea unei persoane poate avea de suferit. Cercetarile arata ca fara suficiente endorfine, te poti confrunta cu depresia, fibromialgia sau durerile de cap cronice.
Dopamina sau “hormonul motivatiei”- ne permite sa trecem dincolo de taramul lucrurilor care ne sunt la indemana, dar ne si motiveaza sa urmam, sa controlam si sa posedam lumea la care nu avem acces imediat. Ne face sa cautam acele lucruri care se afla departe de noi- atat lucruri fizice, cat si lucruri pe care nu le putem vedea, cum ar fi cunoasterea, iubirea, puterea. Este combustibil pentru motorul visurilor noastre. Este explicatia cautarilor si reusitelor noastre, a descoperirilor si a prosperitatii. Si este motivul pentru care fericirea noastra nu e niciodata de durata. Dopamina este molecula care ne impinge, prin mii de procese neurochimice, dincolo de placerea simpla de a fi, catre un univers al posibilitatilor care se infatiseaza in imaginatia noastra.
Dopamina se afla la baza comportamentelor de invatare: individul anticipeaza o recompensa (de orice fel ar fi) in urma realizarii unei actiuni si, atunci cand aceasta recompensa apare, dopamina intervine ca liant ce face posibila transformarea actiunii singulare intr-un obicei.
Maladia Parkinson este o boala neurodegenerativa cu etiologie necunoscuta, asociata cu distrugerea neuronilor dopaminici din substanta neagra cerebrala si manifestata prin perturbari grave ale sistemului motor.
Este dovedit stiintific ca procrastinarea (amanarea, intarzierea) ne face nefericiti, vinovati. Acest lucru se datoreaza faptului ca procrastinarea elimina aportul zilnic de dopamina. Ar trebui sa ne creem obiective chiar mai mici, sa le scriem pe o foaie de hartie, astfel incat sa fim constienti de atingerea acestora, si pentru a crea fericire instantanee in noi insine. Este foarte important sa nu avem doar obiective anuale, lunare sau saptamanale, ci si de zi cu zi.
Ce putem face zi de zi pentru a mentine in echilibru secretia acestor hormoni in propriul organism?
Cea mai buna terapie care iti poate mari nivelul de serotonina si endorfine e sa petreci timp in aer liber. Studiile arata ca expunerea la lumina naturala este benefica pentru ambele tipuri de hormoni si iti poate ameliora starile negative.
Pentru stimularea endorfinelor, exercitiul fizic este esential. Insa acesta nu elibereaza doar endorfine. Din contra: avand in vedere ca majoritatea dintre noi suntem firi competitive, fie ca o aratam sau nu, activitatea fizica poate stimula si productia de dopamina si serotonina, nu doar prin act in sine, care este eliberator, ci si pentru ca ne motiveaza sa progresam si ne stimuleaza pe masura ce devenim mai buni si mai rezistenti in sportul pe care il practicam. Daca vrei sa obtii si mai mult de pe urma efortului fizic, incearca sa faci antrenamentele alaturi de prieteni, pentru a adauga in ecuatie si sentimentul de siguranta si apartenenta.
Muzica, meditatia, masajul, imbratisarile (si, prin extensie, contactul fizic cu persoane dragi noua), ceaiul verde si probioticele, un program de somn regulat (si un somn odihnitor, de calitate), gatitul unor preparate care ne plac, planuirea unei intalniri romantice, timpul petrecut alaturi de animalul de companie sau razand cu prietenii - toate acestea sunt metode foarte bune pentru a stimula productia „hormonilor fericirii”.
Atunci cand nu producem suficient din acesti hormoni, intervin anxietatea si depresia, burnout-ul, apatia si un intreg spectru de stari neplacute care pot ramane alaturi de noi cu lunile. Din pacate, nu putem intotdeauna sa suplinim lipsa acestor hormoni in mod natural, asa cum am sugerat mai sus.
Insa ceea ce putem face este sa le combinam cu terapia, pentru a ne regasi resursele necesare ca sa ne bucuram de viata. Putem, de asemenea, sa ne adresam unui endocrinolog pentru a vedea daca suferim de anumite dereglari hormonale care s-ar putea reflecta in starea noastra de spirit sau unui psihoterapeut, pentru a putea identifica provocarile si pentru a concepe un plan de tratament adecvat.
- practicarea sportului si exercitiile fizice regulate pot avea efecte antidepresive;
- meditatia sau yoga pot ajuta la ameliorarea stresului si la promovarea unei perspective pozitive asupra vietii, iar o atitudine mai optimista ajuta la stimularea serotoninei.
- dieta bogata in fibre ajuta la alimentarea cu bacterii intestinale sanatoase care joaca un rol important asupra nivelului serotoninei
- baile de soare, miscarea in natura, muntele, marea si lumina naturala reprezinta un remediu la indemana oricui pentru a combate starea depresiva sezoniera si pentru a avea un somn odihnitor;
Prin urmare, omul care vrea sa fie fericit isi asuma propriul destin si isi ia in serios responsabilitatea fata de el insusi.
Fericirea nu se cauta – dovedit fiind si din punct de vedere stiintific ca nu avem cum sa o „gasim“. Insa, in mod cert, poate fi traita, daca ne implicam cu adevarat in fiecare detaliu al vietii noastre si daca ne investim energia in ceea ce conteaza cu adevarat.
Stiinta ne confirma ca este posibil sa fim fericiti, dar totul depinde de bunavointa noastra fata de procesul de invatare si de crestere personala. Mintea omului modern are nevoie sa inteleaga ce conteaza cu adevarat si ce este secundar in viata.
Fericirea este ceva ce „facem sa se intample“. Si fiecarui individ ii revine datoria de a se implica in mod asumat in acest proces de faurire a fericirii.
Trairea unei vieti constiente nu este posibila, in lipsa unui exercitiu voit.
Referinte bibliografice:
Daniel Z. Lieberman, Michael E. Long, Dopamina, 2019
Loretta Graziano Breuning, Creierul fericit, 2022
Autor: Catalin Durla este psiholog clinician si psihoterapeut in cadrul Clinica Aproape. Considera ca procesul terapeutic ofera sansa crearii unui context spatiu-timp adecvat intalnirii cu sine, cautarii si gasirii ritmului propriu de experimentare a unui mod diferit sau nou de a „privi“ lumea si de a exista in ea, cu tot ceea ce suntem. Este pasionat de modelism si face machete din perioada celui de al doilea razboi mondial, ii place sa cante la chitara, sa construiasca diferite obiecte din lemn, sa iasa cu rulota si sa fie un bun partener de joaca pentru fetita lui, Nora.
FOTO: clinicaaproape.ro
Advertorial
