Fie ca e vorba despre relatii personale sau despre discutii la locul de munca, sa stii cand cineva minte poate face diferenta intre incredere si dezamagire.
Jack Schafer, fost agent special FBI si expert in detectarea inselaciunii, a petrecut ani de zile analizand comportamentele suspectilor in timpul interogarilor. El sustine ca cei care mint nu rostesc neaparat neadevaruri evidente, ci strecoara indicii subtile in vorbirea cotidiana, fara sa isi dea seama.
Potrivit acestuia, exista anumite expresii aparent inofensive care, in realitate, pot fi semne clare de manipulare sau minciuna. Iata cinci dintre cele mai comune fraze folosite de persoanele care nu spun adevarul si la ce ar trebui sa fii atent in conversatii.
Expresia care tradeaza ca nu ti s-a spus tot
O fraza precum „Asta e cam tot” pare inofensiva, dar poate ascunde intentii inselatoare. Potrivit lui Jack Schafer, utilizarea cuvantului „cam” (in engleza, „about”) este un indicator ca vorbitorul a omis informatii. Daca ar fi spus tot ce stia, ar fi folosit o formulare ferma: „Asta e tot”.
Cei care spun adevarul nu se tem de consecinte si relateaza faptele complet, fara echivoc. Cuvinte de atenuare precum „cam” indica retinere si, cel mai probabil, faptul ca nu toata povestea a fost dezvaluita. Este un mod subtil prin care mincinosii evita detaliile care i-ar putea incrimina.
Cuvintele care denota frica de dovezi
Atunci cand cineva spune „Nu poti dovedi asta”, nu face decat sa-si tradeze temerile. Potrivit unui studiu citat de UC Law Journal, oamenii care spun astfel de lucruri recunosc, chiar si indirect, ca exista dovezi ale faptelor lor – doar ca acestea nu au fost inca descoperite.
Persoanele sincere nu gandesc in termeni de „dovada” pentru ca stiu ca nu au nimic de ascuns. In schimb, cei care mint se tem ca vor fi prinsi si, ca atare, aduc in discutie conceptul de „dovada” chiar si atunci cand nu sunt acuzati in mod direct.
Tactica intrebarii defensive
O replica des folosita de persoanele inselatoare este „De ce as face asta?”. Acest tip de raspuns, sub forma unei intrebari, este un semnal de alarma, explica Jack Schafer. In loc sa ofere o negatie clara, mincinosii prefera sa castige timp si sa evite un raspuns direct.
Raspunsurile sincere sunt simple si la obiect: „Nu am facut asta”. In schimb, intrebarea defensiva creeaza ambiguitate si ii ofera mincinosului un ragaz pentru a construi un raspuns mai convingator. Este o tehnica bine documentata in psihologia limbajului.
Inversarea rolurilor in timpul unei acuzatii
O alta fraza frecventa in randul celor care mint este „Ma acuzi pe mine?”. Aceasta nu este doar o intrebare, ci o incercare de a intoarce situatia impotriva interlocutorului si de a-l determina sa se apere, in loc sa continue sa caute raspunsuri.
Jack Schafer recomanda o reactie simpla si ferma: „Da, te acuz, altfel nu as fi deschis subiectul”. Astfel, se respinge tentativa de manipulare si se reia controlul conversatiei. Este o tactica eficienta pentru a evita ca discutia sa se transforme intr-un joc de intimidare reciproca.
Minciuna mascata prin uitare
Poate cea mai subtila forma de minciuna este exprimata prin fraza „Nu-mi amintesc sa fi facut asta”. Aceasta nu este doar o scuza, ci un mecanism de aparare care implica existenta unei amintiri. A spune ca nu-ti amintesti implica, paradoxal, faptul ca ai retinut informatia la un moment dat.
Oamenii sinceri, spune Jack Schafer, depun eforturi pentru a-si aminti evenimentele. In schimb, cei care mint evita cu buna stiinta sa ofere detalii. Mai mult, utilizarea cuvantului „asta” indica faptul ca persoana are o idee despre ce se discuta – si, deci, despre ce ar putea fi vinovata.
