INVESTESTE IN COMUNICARE ELECTORALA

Alege Acasa.ro pentru succesul campaniei tale electorale! Pentru o oferta personalizata contacteaza-ne la office@acasa.ro sau la 0374.112.675.

Cresterea copilului

#suicid #copii #depresie #anxietate

Studiu: Anxietatea, depresia si tulburarile emotionale, principalele probleme de sanatate mintala ale copiilor. Consecinta extrema sunt tentativele de suicid la copii

Anxietatea, depresia si dificultatile parentale sunt principalele cauze pentru care copiii au apelat la serviciile de terapie psihologica si sprijin psiho-emotional ale Salvati Copiii Romania: astfel, in perioada ianuarie 2022 –decembrie 2023, psihologii organizatiei au tratat 678 de cazuri, in cele mai multe –217 –fiind vorba despre copii de varsta claselor primare, pe locul al doilea fiind copii de gimnaziu –215, urmati de adolescenti (140)- care au avut nevoie de terapie. In celelalte cazuri, 106, a fost vorba despre copii cu varste mici, prescolari care au avut nevoie de sprijin psihologic. Copiii reuniti la Bucuresti la cea de-a 24-a editie a Forumului Copiilor au dezbatut cu prioritate tema sanatatii mintale si a consecintelor pe care le are asupra dezvoltarii emotionale si sociale si au formulat o serie de recomandari urgente, pe care le vor prezenta autoritatilor, printre care suport specializat in scoala pentru problemele emotionale, crearea unui sistem de raportare anonima a abuzurilor, a situatiilor de bullying si a altor probleme care afecteaza climatul scolar si introducerea educatiei sexuale in curriculumul scolar ca disciplina obligatorie.

 

Dintre cele 678 de cazuri ajunse in terapie, cele mai multe au reprezentat cazuri de anxietate – 148 si de tulburare emotionala – 128. Pentru 60 de copii, cauza pentru care au necesitat terapie a fost legata de dificultati parentale (cum este divortul), in 54 de cazuri a fost vorba despre tulburari din spectrul ADHD/ADD, in vreme ce 50 de copii au fost diagnosticati cu depresie. Au existat si sase cazuri de tentative de suicid, cinci la copii de varsta liceului si una la un copil de varsta gimnaziului.

Andra-Elena, 17 ani: „Am auzit la multi adulti spunand ca ei au trait fara psiholog si au ajuns bine, asa ca nici noua nu ne trebuie. Frica de a vorbi cu cineva despre ceea ce traiesti exista si este bine inradacinata printre copii. Acum, fiind mai mare, pot sa-i analizez pe cei din jurul meu mai bine si pot sa observ aceleasi semne pe care le-am avut si eu, semne ca ceva in mintea lor nu mai merge bine. Dupa cativa ani in care am avut prieteni care se raneau fizic singuri, ani in care multi nu stiau cum sa reactioneze la propriile emotii, ani in care eu nu reuseam sa imi descurc gandurile, am dezvoltat cateva obiceiuri care sa ma ajute si am tras niste concluzii. Fiecare este absorbit atat de mult de propria bula incat de multe ori nu observa prince trece persoana de langa.

In multe momente mi-as fi dorit sa am pe cineva care sa fie empatic, sa inteleaga si sa ma ajute. Uneori am gasit aceasta sustinere, alteori am fost pe cont propriu. Eu sunt un caz fericit, care nu a avut atat de mult de suferit, datorita educatiei de acasa. Totusi, imi doresc tare ca cei care stiu ca pot ajuta sa fie deschisi si sa ii sprijine pe copiii care au nevoie, facand din sanatatea mintala o prioritate”.

Forumul Copiilor: Sanatatea mintala, o prioritate

Cei 100 de copii din Bucuresti si 13 judete (Arges, Brasov, Caras-Severin, Dambovita, Dolj, Gorj, Hunedoara, Iasi, Maramures, Mures, Timis, Vaslui si Vrancea), care s-au reunit, in perioada 27-31 mai la Forumul Copiilor, au pus in dezbatere trei teme pe care le considera prioritare:

  • sanatatea mintala - care sunt factorii ce pot avea o influenta pozitiva sau negativa asupra acesteia, semne si simptome ale problemelor, tehnici si strategii de gestionare a stresului si promovarea bunastarii mentale, comunicarea catre adultii de incredere (relatia parinte - copil) a necesitatii sprijinului, stigmatizarea si modalitati de a promova intelegerea si empatia, resurse si servicii disponibile;
  • protectia impotriva abuzului - recunoasterea tipului de abuz, semne si simptome, impactul pe termen lung asupra sanatatii mentale, factori de risc, relatia parinte - copil, dezvoltarea de abilitati pentru comunicare asertiva si tehnici pentru stoparea situatiilor de abuz, resurse si servicii disponibile, proceduri legate de raportarea unui abuz;
  • participarea copiilor in procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar - ce reprezinta dreptul la participare, legislatia in vigoare, beneficiile implicarii copiilor in luarea deciziilor prin prisma dezvoltarii abilitatilor sociale, a cresterii increderii in sine si a imbunatatirii sanatatii mentale, mecanisme de participare, rolul adultilor in acest proces, provocari in acest demers.

Dupa cele trei zile de discutii si concluzii, copiii au prezentat recomandarile lor autoritatilor: Ministerul Educatiei, Ministerul Familiei, Tineretului si Egalitatii de Sanse, prin Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie, Guvern, precum si CNCD-ului.

RECOMANDARI ALE COPIILOR: PRIORITIZAREA MASURILOR CARE CONTRIBUIE LA CONSTRUIREA UNUI CLIMAT PRIELNIC SANATATII EMOTIONALE A COPIILOR, LA INCURAJAREA PARTICIPARII LOR IN LUAREA DECIZIILOR SI LA PROTECTIA IMPOTRIVA ABUZURILOR:

• Ne dorim mai multi consilieri scolari, fara alte atributii administrative, fara norma didactica (cel putin 1 la 200 de copii).

• Recrutarea, formarea si evaluarea consilierilor scolari sa fie facuta avand la baza criterii relevante, precum pregatirea profesionala, experienta, competentele in comunicarea cu elevii si parintii, initiative strategice in lucrul cu elevii, creativitate.

• Sistem de monitorizare a participarii elevilor la procesul decizional din scoala. Evaluarea climatului scolar si luarea cu adevarat in considerare a feedbackului acordat de elevi pentru profesori si personalul auxiliar, fara a avea consecinte asupra situatiei noastre scolare.

• Dorim sa beneficiem de suport specializat in scoala pentru problemele emotionale cu care ne confruntam, fara a fi necesar acordul prealabil al parintilor sau profesorilor, indiferent de varsta noastra. Acces gratuit la sedinte sustinute de psiholog, psihiatru, nutritionist prin dezvoltarea unor parteneriate intre acestia si autoritati. Decontarea unui numar minim de sedinte.

• Dezvoltarea unei platforme educationale care sa cuprinda resurse complexe (documentare, fise de lucru, jocuri interactive, informatii de la specialisti etc.) pe tematici precum tulburari alimentare, adictii, educatie emotionala, care sa fie valorificata atat in mediul scolar (ore de dirigentie, sesiuni de informare, consiliere), cat si in afara acestuia, fiind garantat accesul gratuit.

• Crearea unui sistem de raportare anonima a abuzurilor, a situatiilor de bullying si a altor probleme care afecteaza climatul scolar, precum ingradirea dreptului la participare din partea cadrelor didactice, pentru ca experienta ne-a aratat ca sistemele actuale de raportare duc la etichetare, victimizare si uneori la noi abuzuri.

Monitorizarea acestui sistem se va face de catre consilierul scolar sau profesorul responsabil cu aceasta problematica. In momentul de fata, nu exista o evidenta clara a grupurilor de actiune antibullying functionale.

• Implicarea autoritatilor competente pentru supervizare si actiuni prompte care sa asigure elevii ca sunt protejati de abuzuri si violenta de orice fel, inclusiv bullying si cyberbullying, demonstrand ca nu sunt tolerate. Vrem sa existe o modalitate clara de interventie si o structura administrativa care sa se asigure ca interventiile se intampla.

• Monitorizarea indeplinirii scopului final al legilor existente, precum aplicarea normelor metodologice antibullying, care prevad instituirea grupurilor de actiune la nivelul tuturor scolilor. Trebuie verificat daca acestea au fost aplicate si oferit suport unitatilor de invatamant ca aceste norme sa isi atinga obiectivele propuse.

• Sa existe ateliere, cursuri, programe care implica dezvoltarea de abilitati emotionale si constientizarea impactului negativ al adictiilor, adresate copiilor, profesorilor, parintilor prin mijloace potrivite si cu mesaje adaptate pentru fiecare categorie.

• Asigurarea in toate unitatile de invatamant a accesului gratuit la cantine scolare, fie in incinta scolilor, fie in proximitatea acestora, astfel incat sa avem acces in mod real o masa calda diversificata, meniul sa fie gandit de un specialist in nutritie.

• Promovarea unor alternative sanatoase de petrecere a timpului liber de catre copii impreuna cu parintii si profesorii din comunitate (de exemplu, jocuri de societate, escape room, bowling, activitati in aer liber) si oferirea gratuitatilor la evenimente culturale ori muzee, teatre si obiective turistice.

• Stabilirea unor masuri mai ferme de prevenire si combatere a consumului de substante periculoase, de tutun si de tutun incalzit prin introducerea unui sistem de supraveghere si interventie cu privire la identificarea potentialelor situatii critice la nivelul scolilor.

• Implicarea in cadrul evenimentelor scolare a persoanelor care pot impartasi, din experienta, consecintele consumului de droguri, pentru a constientiza mai facil repercusiunile.

• Introducerea educatiei sexuale in curriculum scolar ca disciplina obligatorie, pentru a invata ca a intretine relatii sexuale implica riscuri si responsabilitati, dincolo de aspectele dificil de discutat cu parintii. Astfel, ne putem feri de boli cu transmitere sexuala si de sarcinile nedorite.

• Formarea initiala si continua a cadrelor didactice si informarea corecta a parintilor despre transmiterea informatiilor referitoare la sanatate emotionala, despre beneficiile implicarii copiilor in activitati extrascolare, despre adictii si relatii sanatoase.

• Consideram ca si profesorii au nevoie de serviciile unui specialist, cu un rol asemanator cu cel pe care ar trebui sa il aiba consilierul scolar in relatiile cu copiii. De asemenea, este important ca evaluarile psihologice periodice ale cadrelor didactice sa fie urmate de o serie de masuri direct corelate cu rezultatele acestora.

• Infiintarea de grupuri consultative la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, dedicate noua, copiilor si adolescentilor, cu rolul de sprijin in luarea deciziilor si cu rol de informare in ceea ce priveste oportunitati de implicare pentru restul copiilor din comunitate.

• Organizarea de evenimente nationale cu traditie (de tip forum, summit), de catre autoritati relevante, pentru incurajarea participarii copiilor si consultarea noastra, spre a identifica in mod frecvent problemele cu care ne confruntam si ideile de solutii in acest sens. 4

• Realizarea de campanii de informare, in social media, de catre autoritatile care au implicat copiii si tinerii in procesele lor decizionale. Astfel, ar constitui un exemplu de buna practica pentru alte foruri decizionale, dar si o modalitate de incurajare a participarii si altor copii.

Alexia, 17 ani, povesteste: „In scoala, am fost victima bullying-ului constant, care mi-a distrus increderea in sine. Visam sa devin o sportiva de performanta, dar presiunea constanta din partea colegelor si a antrenorilor m-a coplesit. Relatia cu parintii mei era dificila, lipsind sprijinul si intelegerea de care aveam nevoie. Toate aceste experiente au dus la o deteriorare semnificativa a sanatatii mele mintale. Am dezvoltat anxietate si depresie, simtindu-ma mereu nevaloroasa si singura. Am renuntat la sport, pierzand astfel o parte importanta din identitatea mea. Cu ajutorul terapiei, incerc sa vindec ranile si sa regasesc bucuria in viata, insa este un drum lung si anevoios.”

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din cresterea-copilului

Sfatul expertului

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro Georgia Deaconu, Maestru Feng Shui: Ce influenta are echinoctiul de toamna asupra noastra

Expertul Acasa.ro Georgia Deaconu, Maestru Feng Shui

Pune o intrebare