Una dintre regulile pe care orice parinte incearca sa o instaleze in sistemul de valori al copilului sau este legata de minciuna si adevar. “Nu este bine sa minti”, spun acestia pe un ton convingator, insa adesea, parintii sunt cei care recurg la minciunele nevinovate pentru a influenta comportamentul celui mic.
Desi omiterea adevarului il poate proteja pe copii de informatii pe care nu le-ar intelege la o anumita varsta, minciunile constante iti vor anula credibilitatea in fata acestuia. Asadar, tu ce alegi, adevar sau minciuna? Iata cativa pasi care te vor ajuta sa iei o decizie inteleapta.
Pasul 1. Analizeaza motivele pentru care ii ascunzi adevarul copilului tau
Majoritatea parintilor recurg la tot felul de minciunele in primul rand pentru a-si proteja copiii de informatii pe care, la varsta lor, nu le-ar putea intelege. De exemplu, faptul ca preferi sa ii spui ca pisica lui preferata a plecat sa locuiasca la o ferma in loc sa ii dezvalui adevarul il tine departe pe cel mic de emotii carora nu le-ar face fata intr-un mod rezonabil la o varsta frageda. Subiecte mult mai importante precum drogurile, fumatul sau sexul nu sufera insa amanare sau minciuni.
Daca faci din minciuni un obicei si consideri ca este mai bine sa iti protejezi copilul decat sa il lasi sa cunoasca realitatea, atunci sunt sanse mari ca, la varsta la care va trebui sa infrunte viata, sa fie total dezamagit, descumpanit de adevar si sa nu stie cum sa faca fata emotiilor sau provocarilor.
Analizeaza motivele pentru care vrei sa ascunzi adevarul. De asemenea, mult mai important, incearca sa pastrezi esenta acestuia, dar sa formulezi lucrurile pentru varsta si nivelul de intelegere al copilului. Nu pica insa in plasa uneia dintre cele mai mari greseli legate de adevar sau minciuna: evitarea subiectului.
Daca ii vei spune copilului tau ca este prea mic sa vorbiti despre un anumit subiect, atunci ori va incerca sa afle totul printr-o alta sursa, va deveni atat de interesat incat va intra in probleme sau deja stie adevarul si ai pierdut ocazia sa ii explici lucrurile asa cum ar fi normal sa le perceapa.
Profita si de beneficiile pe care le aduce adevarul. Unii copiii se vor simti mult mai confortabil stiind ca si parintii lor au facut greseli atunci cand erau tineri. In felul acesta, sporesti sansele ca cel mic sa vina si sa iti marturiseasca nelinistile si problemele prin care trece. De asemenea, acesta va avea sanse mai mari sa invete din greselile tale sau ale altor persoane. Poate invata sa aprecieze ceea ce are, stilul de viata, oportunitatile, familia, afland ca prin cateva greseli, acestea se pot pierde imediat. Nu in ultimul rand, adolescentii vor invata mai multe despre droguri, alcool, anturaj sau sex daca intra in contact cu o sursa credibila. Si cine ar putea sa ii influenteze in bine decat proprii parinti?
Pasul 2. Exprima-ti punctul de vedere
Daca decizi sa il confrunti pe copilul tau cu adevarul, atunci marturiseste-i experientele tale din trecut, greselile pe care le-ai facut. Explica-i celui mic de ce consideri ca ai facut o greseala, care au fost consecintele acesteia si cum ti-ai fi dorit sa procedezi daca ai fi stiut ce s-ar fi intamplat.
Faptul ca te arati vulnerabil in fata copilului tau nu ii va oferi acestuia scuza perfecta, spunand ca “si mama/tata a gresit” ci il va face sa reflecteze asupra situatiei, creand un Punct de legatura intre tine si propriile sale experiente. Vorbeste deschis despre sex, droguri sau alte lucruri care pot avea o influenta negativa asupra acestuia si explica-i in mod clar cum vezi tu lucrurile si ce ce simti atunci cand copilul tau vrea sa ia cunostinta cu aceste tentatii periculoase.
Pasul 3. Pune intrebari
Daca discutia dintre tine si copil se tranforma intr-un monolog propriu, atunci ai toate sansele ca acesta sa se plictiseasca si sa isi distraga atentia de la subiect. Este important sa iti expui punctul de vedere, dar nu il neglija pe cel al copilului tau.
Pune-i intrebari, afla ce parere are despre cele aduse in discutie, pentru a sti unde si cum sa intervii. Lasa-l sa iti cunoasca experientele tale, dar in acelasi timp, afla mai multe despre interesele pe care le are, ingrijorarile sau spaimele prin care trece. Copilul tau se va apropia mai mult de tine stiind ca are, la urma urmei, mai mult decat un parinte: un prieten care il asculta si care ii da sfaturi utile.
Atentie!
- Adu-ti aminte sa adaptezi informatia varstei si puterii de intelegere a copilului tau.
- Evita detaliile care l-ar putea afecta peste masura sau care nu au relevanta in scopul discutiei. De exemplu, daca divortezi, nu trebuie sa ii explici copilului tau cum ti-ai inselat sotia sau cum pur si simplu nu iti mai suporti sotul. Copilul trebuie sa tina minte ca ambii parinti il iubesc, indiferent de relatia la nivel de casatorie. De asemenea, nu trebuie sa ii povestesti in detaliu modul in care tu ai incercat gustul drogurilor sau prin cate betii ai trecut. Prea multe informatii ii pot da impresia copilului tau ca la acea varsta nu ti-a parut rau de ceea ce ai facut si ca totusi acum, esti un om pe picioarele tale, asa ca este liber sa treaca prin aceleasi experiente.
- Nu il coplesi cu prea multa informatie. Copilul tau nu are nevoie sa fie mult prea protejat, insa nu il bombarda totusi cu toate aspectele urate ale vietii. Fii sincer, integru si insufla aceleasi calitati si in copilul tau.
- Nu fi un exemplu negativ. Daca ii spui copilului sa nu tigara sau ai acest obicei, atunci fii sigur ca nu vei prezenta prea multa credibilitate. Incearca sa fii un model pentru copilul tau.