Robotii au ocupat un loc important in majoritatea filmelor S.F. lansate de-a lungul timpului.
Termenul “robot” a fost aparut pentru prima oara in "R.U.R. (Rossum's Universal Robots)", piesa de teatru scrisa in 1920 de dramaturgul Karel Capek. Termenul a fost luat din cehescul “robota” (munca), pentru a desemna androizii umanoizi proiectati sa fie supusi oamenilor si sa execute munci repetitive.
Iata cateva dintre cele mai reusite filme in care robotii sunt vedetele:
Terminator
Arnold Schwarzenegger a intrat prima data in pielea celebrului Terminator in anul 1984. In pelicula cu care debuta seria Terminator, Arnold joaca rolul robotului rau, trimis din viitor sa o anihileze pe Sarah, mama salvatorului, nenescut inca, al omenirii, John Connnor.
Asemanarea dintre robot si om este incredibila. Terminatorul vorbeste, citeste, transpira, sangereaza, exact ca o fiinta umana. In plus, imbina perfect calitatile unui soldat cu cele ale unui asasin eficace.
Pelicula s-a mai bucurat de inca trei continuari (Terminator 2: Judgment Day, Terminator 3: Rise of the Machines, Terminator Salvation), la care s-au adaugat si un serial de televiziune (Terminator: The Sarah Connor Chronicles).
Robocop
In 1987, regizorul olandez Paul Verhoeven aducea pe marile ecrane aventurile lui Robocop (Peter Weller), un politist-cyborg trimis sa mentina ordinea in orasul Detroit.
Pelicula a fost bine primita de critici si cinefili, asa ca producatorii i-au gandit si doua continuari ("RoboCop 2"- 1990 si "RoboCop 3"). Franciza a fost completata cu seriale pentru televiziune, jocuri video si benzi desenate. La nivel mondial, franciza “RoboCop” a avut incasari de aproximativ 110 milioane de dolari.
Universal Soldier
“Universal Soldier” vine cu o idee interesanta. O serie de soldati americani sunt ucisi in razboiul din Vietman, iar armata americana foloseste corpurile acestora intr-un experiment secret. Proiectul consta in resuscitarea cadavrelor, modificarea sistemelor esentiale de viata si transformarea lor in soldati roboti.
Numai ca memoria lui Luc Deveraux (Jean Claude Van Damme), unul dintre soldatii cazuti in Vietnam, nu a fost stearsa definitiv , aceasta avand flashback-uri din ce in ce mai dese. In tabara baietilor rai este Andrew Scott (Dolph Lundgren), un cyborg nemilos care ucide tot ce intalneste in cale. Ambii roboti nu simt durere, sunt lipsiti de emotii si sunt extrem de puternici.
La fel ca si in cazul “Terminator” si “RoboCop”, “Universal Soldier” a avut parte si de continuari. Astfel, in 1999 Van Damme se infrunta din nou cu Dolph Lundgren in Universal Soldier: The Return. Actiunea se continua si in 2010 in "Universal Soldier: Regeneration".
Trilogia a fost completata cu doua filme pentru TV: "Universal Soldier II: Brothers in Arms" si "Universal Soldier III: Unfinished Business".
Transformers
Avand ca sursa de inspiratie linia de jucarii produsa de initial de japonezi, ulterior de americani, Transformers a devenit in 2007 subiectul unui lung metraj regizat de Michael Bay si produs de Steven Spielberg.
In rolul principal il intalnim pe Shia LaBeouf, care intra in pielea unui adolescent implicat in razboiul dintre doua rase de roboti: autoboti si decepticoni . Miza: suprematia in Univers . Partea spectaculoasa consta in faptul ca acesti roboti se pot transforma in tot soiul de masinarii.
Transformers a fost un film extrem de profitabil, daca ne gandim ca a avut buget de 150 de milioane de dolari si incasari de aproape 710 milioane de dolari.
Cum nu se cade sa lasi insuficient exploatata o mina de aur, Michael Bay a lansat in 2009 o continuare (Transformers: Revenge of the Fallen), cu un succes de box office chiar mai mare decat pelicula anterioara: peste 830 de milioane de dolari.
A.I - Artificial Intelligence
Am lasat la final un film in care nu se regaseste nimic din violenta peliculelor de mai sus. Filmul lui Steven Spielberg din 2001 este varianta actualizata a povestii lui Pinocchio, numai ca locul acestuia este luat de David, un baietel-android programat sa iubeasca. El este adoptat de o familie, al carei copil grav bolnav a fost criogenizat pana la gasirea unui leac. Chiar David este inconjurat de dragoste si atasamanent ca si cum ar fi un baietel, asemenea lui Pinocchio din povestea lui Carlo Collodi isi doreste sa devina om adevarat, in carne si oase.
Cineastul Stanley Kubrik a fost cel care a avut ideea acestui film, inca din anii ’70. Kubrik a amanat ani la randul realizarea filmului, motivand ca tehnologia nu a evoluat atat de mult, incat sa permita turnarea unei pelicule la standardele pe care si le impusese.
Stanley Kubrik i-a cedat proiectul lui Spielberg, in 1995. Pelicula a aparut abia in 2001, la doi ani dupa moartea lui Kubrick. Steven Spielberg a tinut sa-I aduca lui realizatorului lui 2001: A Space Odyssey un ultim omagiu: inainte de genericul final al lui A.I – Artificial Intelligence apare dedicatia “Pentru Stanley Kubrik”.
