Dupa cativa ani in care ne-a obisnuit cu filme de arta mai putin accesibile publicului larg, Gus Van Sant revine pe ecrane cu biografia activistului homosexual Harvey Milk .
Cu Milk, Van Sant se distanteaza de atmosfera apasatoare si profund meditativa care caracterizeaza filme precum Elephant, Last Days sau Paranoid Park, dar asta pentru ca personajul insusi o cere. Harvey Milk, homosexual declarat intr-o vreme in care foarte putini indrazneau sa se asocieze cu aceasta minoritate, a resusit prin tenacitate si talent oratoric sa devina primul politician american gay ales intr-o functie publica.
„My name is Harvey Milk and i want to recrut you”
Milk documenteaza ultimii ani din viata lui Harvey Milk (Sean Penn), dupa mutarea acestuia de la New York la San Francisco in 1972, in districtul Castro. Dezamagit de sistemul politic si legislativ american care nu acorda homosexualilor niciun fel de drepturi, decat acela de a fi batuti, persecutati si chiar omorati in strada de politie, Harvey Milk decide sa candideze pentru un post de functionar in cadrul primariei din San Francisco.
Inconjurat de un grup de tineri activisti, perseverenti si creativi, Milk candideaza pentru primarie de trei ori, de fiecare data castigand mai multi sustinatori. Cariera politica ii afecteaza viata privata, iar Milk isi pierde cel mai important aliat, pe Scott (James Franco), care insa va continua sa-l sprijine.
Cu o campanie electorala puternica adresata in primul rand cetatenilor ignorati mai mereu de politicieni (minoritati sexuale, minoritati etnice, batrani, studenti) si datorita marsurilor de amploare la care reusea sa reuneasca zeci de mii de oameni, strigand la portavoce „My name is Harvey Milk and i want to recrut you/Numele meu este Harvey Milk si vreau sa va recrutez”, Milk reuseste sa castige alegerile din 1977 si sa obtina un post de supervizor al orasului in cadrul primariei.
Nu a rezistat in functie decat 11 luni, fiind impuscat de supervizorul Dan White (Josh Brolin), dar a
reusit in scurt timp sa faca pentru miscarea gay mai mult decat si-ar fi putut imagina vreodata. Este trist insa faptul ca dupa mai bine de 30 de ani de la inceputurile miscarii gay in SUA, inca se mai pun in discutie si se dezbat drepturile homosexualilor.
Sean Penn – indubitabil de Oscar
Nu m-am indoit nicio clipa ca lui Sean Penn nu i s-ar potrivi rolul de activist politic gay, desi el este heterosexual convins. Penn si-a insusit gesturile, mimica, zambetul, manierismele lui Harvey Milk, si a reusit sa treaca dincolo de imitatie, dand viata unui personaj fascinant, puternic si emotionant de uman. Penn creeaza cu Milk unul dintre cele mai memorabile si mai convingatoare roluri din cinematografia ultimilor ani. Oscarul nu ar trebui sa-l ocoleasca in acest an.
Pelicula biografica a lui Gus Van Sant nu este deloc plictisitoare. Este un film despre oameni, despre toleranta, despre acceptare, despre speranta. Milk este imbibat de personaje inedite si de performante actoricesti surprinzatoare (James Franco – in rolul iubitului Scott, Emile Hirsch – in rolul tanarului energic gay Cleve Jones si Diego Luna – in rolul nevroticului si neadaptatului Jack Lira), care impreuna cu imaginea realizata de Harris Savides te transporta usor in mijlocul framantarilor politice din San Francisco-ul anilor `70.
Sunt multe de spus despre film, dar si mai multe despre Harvey Milk si ce a insemnat lupta sa si prea putin spatiu aici, asa ca va invit sa mergeti la cinema si sa vedeti Milk.
NOTA 9.5/10
Daca vrei sa afli inaintea tuturor ce se intampla in lumea filmului si la ce sa te astepti de la noile aparitii, aboneaza-te la Newsletterul de Cronici Cinema.acasa.ro
