„ 500 days of Summer ” este un film atipic, o comedie romantica imprevizibila si neconventionala. Cand credeai ca nimic nu te mai poate surprinde, ti se ofera ocazia de a urmari un film precum cel de fata. Modul de prezentare ar parea haotic la prima vedere, insa eu prefer sa spun ca este interesant si ca nu face altceva decat sa te incite sa vizionezi filmul pana la sfarsitul…. sau pana la inceputul povestii.
Desfasurarea evenimentelor face salturi in timp, prezentand relatia cuplului Tom- Summer pe durata celor 500 de zile a relatiei acestora, ordinea aleasa pentru prezentarea evenimentelor fiind mai neobisnuita. Filmul debuteaza cu vocea unui narator care ne pregateste, anuntandu-ne ca “ acesta nu este un film de dragoste, este o poveste in care un baiat intalneste o fata”. Filmul este regizat de Marc Webb , necunoscut mie pana acum in materie de productii cinematografice.A preferat sa isi puna semnatura pe mai multe clipuri muzicale. Actorii principali au mai facut echipa in anul 2001 cand au colaborat pentru “Manic”.
Tom si Summer - doua personaje aflate la poli opusi
In “500 days of Summer ” se iau doua personaje aflate la poli opusi, prezentate paralel (insist pe acest atribuit- conceptiile lor despre viata nu se vor intalni niciodata) inca din vremea copilariei, reliefandu-se cauzele care au dus la trasarea motivatiilor care ii constientizeaza in prezent. 
Tom (Gordon Levitt) si Summer ( Zoey Deschanel ). Unul este visator, inteligent, traieste intr-o lume basmica si asteapta aceea mare iubire care sa ii confirme crezurile. Celalalt radical, la fel de inteligent, nu crede si nu asteapta nimic mai mult decat ceea ce stie.
Atunci cand cei doi se intalnesc, de la prima intalnire si pana la (prima) mare iubire nu pare a fi prea mult timp. Dar oare stim intotdeauna finalul fiecarei povesti?
Summer este un personaj aparte, care nu seamana cu nimic din caracterele cunoscute cineastilor de pana acum: nu te poti hotari daca este un personaj pozitiv sau negativ, daca ar trebui sa o iubesti sau sa o urasti. Desi ar putea fi cu usurinta catalogata drept antipatica, eu voi contrazice opiniile deja trasate si am sa afirm ca Summer este ca oricine altcineva, nesiguranta si teama de schimbare impiedicand luarea unor decizii de moment.
Modul ciudat de a prezenta subiectul povestii a adus filmului un plus original. Desi pari sa stii exact care este deznodamantul povestii, regizorul revine la ultimele zile si iti dezminte imaginea creata anterior. Se fac treceri de la primele zile ale povestii, avansezi la ultimele zile, revii la inceput si te trezesti ulterior in mijlocul evenimentelor. Excentricitatea peliculei este cu atat mai interesanta cu cat personajele adoptate sunt amuzante, veridice, simple, usor de indragit si diametral diferite.
Coloana sonora "500 days of Summer" - echilibrul muzical perfect
Soundrack-ul adoptat este fara pretentii, fara exagerari si cuprinde o varietate de genuri muzicale, de la cele fermecatoare prin bucuria emanata pana la cele triste care deprima. Nu fac altceva decat sa intareasca emotiile prezente in film la un anumit moment, diversitatea de piese muzicale este reprezentata de o coloana sonora minunata, care dispune de un bun echilibru muzical.
Nu este necesara rabdarea pentru a urmari filmul. Trebuie doar sa fii disponibil sa privesti un film altfel decat comediile romantice cu care ne-am obisnuit, amuzant prin secventele hilare cu care oricine se poate identifica la un moment dat, original prin modul de prezentare, diferit prin finalul ales.
Sincera sa fiu nu sunt dezamagita catusi de putin de finalul ales, ba chiar consider ca este perfect. O sa spuneti ca nu este ceea ce vroiati, insa daca privim atent: asa este viata prin simplitatea ei, fericirea poate fi gasita cand te astepti mai putin, drumul care te conduce acolo fiind neasteptat.
Trailer
