Pentru obtinerea unui certificat energetic valabil, in primul rand trebuie sa alegeti auditorul energetic potrivit. Exista doua grade ale auditorilor energetici: gradul 1 si gradul 2.
Primul tip poate emite certificate energetice pentru toate tipurile de cladiri existente, cat si audituri energetice. Daca discutam de termografia cladirilor sau termoviziunea cladirilor atunci atestarea este data in acest caz tot de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, dar este alt examen si alta atestare pe care trebuie s-o obtineti. Exista cazuri in care auditorii energetici gradul 2 au realizat certificate energetice pentru cladirile tertiare, chiar daca nu aveau voie sa faca acest tip de lucrari. Singurii care pot sa retraga respectiva legitimatie este INCERC-ul si Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC). Rar insa se intampla acest lucru din pacate, si apar pe piata multe certificate energetice cu multe greseli.
Un audit energetic dupa cum aminteam poate fi eliberat doar de auditorii energetici grad 1. Este cea mai complexa lucrare din domeniul certificarii energetice si presupune intorcmirea unui material complicat din punct de vedere economic cat si energetic al unei cladiri care va fi supusa reabilitarii energetice. Toate cladirile publice care sunt supuse renovarii si izolarii termice trebuie sa aiba un astfel de act. In urma recomandarilor auditorului energetic vor fi prezentate si ierarhizate mai multe masuri care vor conduce la scaderea consumurilor de energie. In functie de bugetul alocat pentru investitie se vor alege masurile potrivite rezultand economia de energie a respectivei masuri. Dupa implementarea masurilor de reabilitare energetica obligatoriu la sfarsitul lucrarilor se va realiza inaintea receptiei termoviziunea cladirii.
Astfel, eventualele deficiente pot fi remediate pe costul constructorului. Nu de putine ori se depisteaza in acest fel fie rosturi de dilatare neprotejate cu tabla de exemplu. Astfel apare o circulatie de aer in rost (care evident nu poate fi izolat) marindu-se pierderea de caldura a celor doua imobile. Se intampla in unele cazuri sa fie balcoane prost izolate sau neizolate pe toata suprafata. Nu intra in discutie acele balcoane pe care beneficiarii nu au dorit sau nu si-au dat acceptul sa fie izolate termic. Alte aplicatii ale termografiei cladirilor amintim: depistarea conductelor sparte sau traseului acestora in sapa (una dintre cele mai bune metode pentru ca zona sparta scade considerabil), determinarea infiltratiilor de apa din solcu, terasa sau pereti exteriori, evidentierea ferestrelor exterioare de proasta calitate care au infiltratii mari de aer, etc... Din pacate limitarea majora a metodei este data de faptul ca trebuie sa existe o diferenta de temperatura intre interiorul cladirii si exteriorul acesteia de minim 15ºC. Infiltratiile de apa insa se poat evidentia in oricare perioada a anului insa, nu are legatura cu diferenta de temperatura amintita.
Intre certificat energetic si termoviziune insa nu exista nicio legatura. Primul reprezinta o evaluare anuala a consumului de energie pe cand a doua metoda o imagine instantanee a unei cladiri din punct de vedere al pierderilor de caldura, care oricum nu se pot cuantifica in vreun fel.
Pentru mai multe detalii despre certificare energetica, audit energetic sau termografie cladiri va stam la dispozitie.
Advertorial
