Boli

#yolanda cretescu #psiholog yolanda cretescu #interviu Acasa.ro #interviu #psiholog #depresie

INTERVIU: Psiholog Yolanda Cretescu: "depresia este cauzata de o combinatie de factori genetici, biologici, de mediu si psihologici"

Yolanda Cretescu este psiholog clinician si psihoterapeut adlerian, dar si presedintele Asociatiei Happy Minds si fondatoarea depreHUB. Cu o experienta de peste 16 ani, dintre care 7 in domeniul securitatii nationale, Yolanda Cretescu activeaza in domeniul psihologiei clinice si consilierii psihoterapeutice, dar si in cel al psihologiei organizationale prin intermediul diviziei Happy Minds for Healthy Companies.

 

Acasa.ro a stat de vorba cu psihologul Yolanda Cretescu pentru a afla mai multe informatii despre depresie si despre efectele pe care aceasta le are asupra oamenilor, cum a influentat pandemia starile depresive, dar si care sunt factorii declansatori ai depresiei in cazul copiilor. Te lasam sa descoperi raspunsurile in randurile care urmeaza.

Acasa.ro: Pentru inceput, nu puteam sa nu remarc aceasta denumire de psiholog ardelian, pe care o aud pentru prima data. Ce inseamna mai exact?

Psiholog Yolanda Cretescu: Terapia adleriana mai este cunoscuta si ca terapie individuala. Este acea abordare in care perspectiva asupra provocarilor este vazuta ca intentia oamenilor de a-si depasi sentimentele de inferioritate. Adlerienii cred ca oamenii sunt cei mai impliniti atunci cand lucreaza pentru interesul social, atunci cand fac lucruri care sunt benefice pentru societate, pentru noi toti, in ansamblu. In teoria adleriana oamenii lucreaza in moduri diferite, dar cu totii pentru a beneficia de interesul social.

Terapia adleriana are patru etape: implicarea (stabilirea relatiei terapeutice), evaluarea (intelegerea modului in care clientul poate sa fi dezvoltat anumite stiluri de gandire care nu mai sunt de ajutor sau adaptative pentru el), insight-ul /viziunea (interpretarea situatiei clientului) si reorientarea (sustinerea clientului in dezvoltarea de noi strategii pe care sa le poata folosi in viata de zi cu zi.).

Acasa.ro: In ultimii ani se vorbeste tot mai mult depsre depresie si efectele acesteia. Cate tipuri de depresie exista si care sunt acestea?

Psiholog Yolanda Cretescu: Daca privim depresia ca o tulburare a dispozitiei persistente care iti afecteaza modul in care simti, gandesti sau actionezi, este important sa facem diferenta dintre tristete, acea traire fireasca, normala, si depresia, care este etapa clinica. Depresia poate varia de la o intensitate usoara la una medie sau de lunga durata, severa: distimie, depresie majora.

Distimia (depresia cronica) este de intensitate medie si de lunga durata si se caracterizeaza prin pierderea interesului pentru activitatile de zi cu zi, lipsa de speranta, incredere scazuta in sine, productivitate scazuta. In general, distimia te impiedica sa-ti traiesti viata din plin, iar calitatea generala a acesteia poate fi scazuta.

Depresia majora este de intensitate severa, iar un episod depresiv major este diagnosticat daca pacientul prezinta cel putin cinci dintre urmatoarele simptome, dintre care unul trebuie sa fie dispozitia depresiva ori pierderea interesului sau a placerii de a desfasura activitati obisnuite:

  • O stare de deprimare sau tristete
  • Pierderea marcanta a interesului sau a placerii de a desfasura aproape orice activitate
  • Castig sau pierdere semnificativa in greutate, pofta mai crescuta sau mai scazuta decat de obicei
  • Insomnie sau hipersomnie
  • Oboseala sau energie scazuta
  • Retard psihomotor sau agitatie
  • Sentimente de lipsa de valoare ori de vinovatie excesiva sau nejustificata
  • Dificultati de concetrare si de luare a deciziilor
  • Ganduri recurente legate de moarte sau suicid

Ciclotimia este o afectiune a dispozitiei, in forma usoara, din tulburarea bipolara. In cazul ciclotimiei, individul prezinta scurte perioade de euforie emotionala, urmate de perioade de timp in care se poate simti fara speranta si poate avea idei suicidare. Intre aceste perioade ciclice de cresteri si scaderi ale dispozitiei, acesta poate avea o dispozitie stabila, in care se simte bine.

Ce diferentiaza ciclotimia de tulburarea bipolara este intensitatea redusa a modificarilor de dispozitie si durata  lor mai scurta. Desi aceste modificari pot deranja pacientul, nu sunt foarte dificil de controlat de catre acesta. In cazul ciclotimiei, pacientul nu pierde contactul cu realitatea, asa cum se intampla in tulburarea bipolara.

Acasa.ro: Ce reprezinta tulburarea depresiva majora si la ce riscuri sunt supuse persoanele diagnosticate cu aceasta forma?

Psiholog Yolanda Cretescu: Depresia majora are o intensitate severa si se indeplineste acest diagnostic cand pacientul are cel putin 5 dintre urmatoarele simptome: stare de deprimare sau tristete, pierderea interesului sau a placerii pentru aproape orice activitate, crestere sau scadere in greutate intr-un timp scurt, insomnie sau hipersomnie, oboseala si energie scazuta, lentoare in gandire si miscare sau agitatie, sentimente de lipsa de valoare ori de vinovatie excesiva sau nejustificata, dificultati de a lua decizii si de concentrare, legaturi recurente de moarte sau suicid. Deoarece ultimul e cel mai periculos simptom al depresiei, depresia majora reprezinta o urgenta psihiatrica.

In depresia majora apare o perturbare a indicelui de functionalitate globala deoarece este perturbata desfasurarea normala a vietii in plan personal si social.

Acasa.ro: Depresia este tot mai intalnita in cazul adolescentilor si chiar a copiilor. Este acest lucru un efect al zilelor pe care le traim in prezent, a tehnologiei, sau suferau de depresie si generatiile din trecut? 

Psiholog Yolanda Cretescu: Studiile arata ca astazi copiii au mai multi factori favorizanti pentru a dezvolta simptome de depresie decat in trecut. Expunerea la sarcini multiple, izolarea sociala, cresterea nevoii de adaptare la programe diverse de studiu (fizic sau online), absenta modelelor de gen din familie, hiperprotectia ca metoda de relationare intre parinti si adolescenti pot fi cauze in declansare unor simptome de depresie.

Acasa.ro: Care este varsta la care poate aparea depresia in cazul copiilor si care sunt factori care o influenteaza? 

Psiholog Yolanda Cretescu: Este necesar sa facem diferenta intre tristete si depresia din copilarie. Tristetea copilului poate fi un indicator al depresiei atunci cand devine atat de prezenta incat interfereaza cu activitatile sociale normale, cu intersele copiilor, cu scoala, viata in familie sau grupul de copii cu care se joaca. De asemnea, este important sa corelam aceasta tristete si cu maturizarea cognitiv - afectiva a copilului. Simptomele primare ale depresiei pot fi recunoscute prin sentimente de deznadejde sau oscilatii bruste de stare, ele fiind mult mai evidente odata cu pubertatea, ceea ce poate fi mascat ca depresie. Asadar, putem vorbi de dificultatea de a depista depresia mascata, caracterizata prin actiuni agresive initial si apoi demisionarea. Indicatori care ne pot aduce intrebarea este sau nu depresie sunt: iritabilitate si manifestari de furie, dezinteres in ceea ce priveste scoala sau activitatile obisnuite;  dificultati la scoala; tulburari somatice (dureri de cap, dureri abdominale, tulburari ale somnului, fatigabilitate); lipsa concentrarii; stima de sine scazuta; crestere sau scadere in greutate; sentiment de vinovatie sau de inutilitate; agitatie psihomotorie; cresterea sau reducerea apetitului; ganduri sau tentative de suicid.

Specific adolescentilor de 10-12 ani este si consumul de substante sau alcool. Acest comportament poate ascunde in spate o depresie. In general, datele arata ca primele tenative de suicid apar in jurul varstei de 12 ani: fetele sunt mai predispuse decat baietii, iar copiii cu istorie de violenta, alcool sau abuz au un risc mai mare de suicid decat cei care prezinta simptome de depresie severa.

Acasa.ro: Asa cum alte boli sau afectiuni sunt transmise genetic, depresia poate fi transmisa de la parinti la copii?

Psiholog Yolanda Cretescu: Cercetarile arata ca depresia este cauzata de o combinatie de factori genetici, biologici, de mediu si psihologici. Oamenii de stiinta cred ca pana la 40% dintre persoanele care traiesc cu depresie o pot urmari intr-o legatura genetica. Factorii de mediu si alti factori pot reprezenta cauze la restul de 60%. De asemenea, studiile arata ca prezenta depresiei la rudele apropiate ar creste probabilitatea de depresie la 25 – 30%, iar in cazul gemenilor monozigoti, la 50%.

Acasa.ro: Traim intr-o perioada dificila in contextul pandemiei care speram cu totii sa se termine, dar, in schimb, totul s-a inrautatit. Care este impactul pe care aceasta situatie il are asupra romanilor, in general? Dar asupra copiilor? S-au inmultit starile de depresie si de anxietate fata de perioada post-pandemica?

Psiholog Yolanda Cretescu: Este putin probabil ca pandemia sa aiba un efect unic asupra oamenilor si cu atat mai mult asupra depresiei sau tentativei de suicid, insa datele actuale arata ca impactul pandemiei va varia in timp, in functie de sanatatea mintala a fiecarui individ, de contextul socio - economic, de atitudinea media, de etnie si de initiativele de promovare a rezilientei si preventiei zonale asupra crizei COVID 19. Daca corelam trendurile existente anterior, este necesar sa dezvoltam instrumente digitalizate de evaluare pe o scara larga, sa adaptam eficient strategiile de preventie fundamentate stiintific si aplicate cat mai aproape de mediul individului (la job, la scoala) si sa investim resurse pentru a interveni optim si la timp vizavi de persoanele care vor dezvolta stres post-traumatic si depresie. Folosirea serviciilor de call center specializate, precum cele doua helpline-uri depreHUB (0374.456.420 pentru adulti si varstnici, 0374.461.461 pentru adolescenti), pot fi instrumente de interventie rapida si de scurta durata.

Asupra copiilor, ultimele cercetari arata ca cel putin 1 din 7 copii si tineri a fost afectat in cea mai mare parte in ultimul an de regulile de limitare a deplasarilor si inconstanta asupra mediului scolar cu impact asupra bunastarii  lor psiho - sociale. Chiar si inainte de pandemie, copiii si tinerii prezentau riscuri asociate sanatatii mintale: 50%  dintre tulburari se dezvoltau inainte de 15 ani, iar riscul de suicid era crescut la persoanele tinere; la varste cuprinse intre 15 si 19 automutilarea era cea de-a treia cauza care ducea la deces in randul tinerilor, iar 1 din 4 copii creste cu un parinte afectat de o tulbuare mintala.

Acasa.ro:  Cum putem scapa de teama de a nu ne imbolnavi si de a nu da virusul mai departe celor dragi?

Psiholog Yolanda Cretescu: Se stie ca nu evenimentele sunt cele care creeaza anxietate, ci atitudinea noastra este cea care determina nivelul de ingrijorare. Asadar, informarea si respectarea regulilor de interactiune sociala si de igiena medicala sunt cele care ne protejeaza pe noi si pe cei din jurul nostru. Vaccinarea si respectarea masurilor de distantare sociala sunt eficiente pentru a asigura preventia.

Acasa.ro: Se intampla, de multe ori, sa observam printre rude, prieteni, persoane care sufera de depresie. Cum le putem ajuta daca refuza ajutorul unui profesionist sau daca nu vor sa constientizeze ca trec printr-o depresie? 

Psiholog Yolanda Cretescu: Ca apartinatori este important sa asiguram suportul si prezenta noastra neconditionata. In astfel de situatii mai important este ce sa nu facem: sa nu comparam situatia persoanei respective cu o alta situatie intalnita de noi in trecut, sa nu oferim solutiile noastre, sa nu minimizam problema, sa nu punem o presiune de timp si sa nu oferim psihologul sau psihiatrul ca un specialist care te eticheteaza sau iti da tratament, ci ca o alternativa de a fi consultat.

Acasa.ro: In incheiere, ne-ai putea spune ce le-ai recomanda persoanelor care banuiesc ca sufera de depresie si/sau anxietate, dar carora le este teama sa apeleze la un specialist, fie din rusine, fie din motive financiare?

Psiholog Yolanda Cretescu: Pentru acele persoane care se confrunta cu stigmatizarea sau care inca nu sunt convinse ca au nevoie de specialist, este suficient sa caute pe site-urile de specialitate informatii care sa le ajute sa isi faca un auto screening. Astfel pot afla in siguranta, in spatiul privat al fiecaruia, daca ar putea exista suspiciunea de anxietate sau depresie si apoi, ar putea recurge la serviciile de telesuport psihologic sau medical.

Yolanda Cretescu, psiholog clinician si psihoterapeut, fondator depreHUB

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din boli

Expertul Acasa.ro, dr Cristina Ciuca, medic oftalmolog

Experti Sanatate

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie: Cum sa iti stimulezi imunitatea toamna?

Experti Sanatate

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie: Gustari sanatoase pe care le putem da copiilor la scoala

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie

Pune o intrebare


Citeste pe ele.ro

Top

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie: Feniculul previne cancerul. Descopera-i toate beneficiile!

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie

Pune o intrebare