INVESTESTE IN COMUNICARE ELECTORALA

Alege Acasa.ro pentru succesul campaniei tale electorale! Pentru o oferta personalizata contacteaza-ne la office@acasa.ro sau la 0374.112.675.

Boli

#babes papanicolau #test Babes-Papanicolau

Ce este testul Babes Papanicolau (PAP) si cine trebuie sa il faca

Testul Babes-Papanicolau, cunoscut si sub numele de testul Papanicolau sau testul Pap, este un test de screening pentru cancerul de col uterin.

 

A fost dezvoltat de medicul grec George Papanicolaou in anii 1940 si a revolutionat detectarea precoce a acestui tip de cancer, contribuind la scaderea semnificativa a mortalitatii asociate cu aceasta boala.

Testul Papanicolau consta in colectarea unei mostre de celule de pe suprafata colului uterin si din canalul cervical, care este apoi examinata la microscop pentru a detecta orice anomalii celulare. Acest lucru poate ajuta la identificarea precoce a modificarilor celulare care ar putea duce la cancerul de col uterin si poate permite interventii medicale preventive sau tratament in stadiile incipiente ale bolii.

Papanicolaou nu a fost primul care a aratat ca celulele canceroase pot fi identificate la microscop. Aceasta onoare ii revine medicului britanic Walter Hayle Walshe, care s-a referit la acest fenomen intr-o carte despre bolile pulmonare cu un secol inainte. Nici Papanicolaou nu a fost primul care a studiat citopatologia cervicala la femei. In 1927, un medic roman pe nume Aurel Babes a folosit o ansa de platina pentru a colecta celule din colul uterin al unei femei pentru a detecta prezenta cancerului. Cu toate acestea, istoricul medical a fost de partea lui Papanicolaou ca initiator al testului Papanicolau, deoarece cele doua metode au fost considerate a fi substantial diferite. Totusi, in onoarea lui Babes, Romania se refera la test ca Metoda Babes-Papanicolaou.

Tipuri de test PAP

Exista doua tehnici acceptabile pentru colectarea testului Papanicolau: pe baza de lichid si conventionale. Indiferent de tipul de test Pap utilizat, este important ca femeile sa urmeze recomandarile medicale specifice in ceea ce priveste frecventa si momentul efectuarii acestuia pentru a asigura o evaluare corecta a sanatatii cervicale si pentru a detecta precoce orice modificari celulare asociate cu cancerul de col uterin.

Testul PAP conventional

Testul Pap conventional, cunoscut si sub numele de frotiu Pap, este metoda clasica utilizata pentru detectarea cancerului de col uterin si a modificarilor celulare precanceroase.

Procedura

  • Pregatirea pacientei: Inainte de test, se recomanda sa nu se utilizeze tampoane, sa nu se faca dusuri vaginale, sa nu se foloseasca produse vaginale (creme, medicamente) si sa se evite contactul sexual timp de 24-48 de ore pentru a evita interferentele cu rezultatele testului.
  • Colectarea mostrei: Pacienta se va aseza pe masa de examinare in pozitia ginecologica (cu picioarele sprijinite in suporturi). Medicul va introduce un speculum in vagin pentru a vizualiza colul uterin. Cu ajutorul unei spatule sau a unei perii speciale, medicul va colecta o mostra de celule de pe suprafata colului uterin si din canalul cervical.
  • Fixarea mostrei: Celulele colectate sunt intinse uniform pe o lama de microscop si fixate cu un fixativ pentru a preveni degradarea. Lama este apoi trimisa la un laborator pentru analiza.
  • Examinarea la microscop: In laborator, citotehnologii si/sau patologii examineaza lama la microscop pentru a identifica eventualele modificari celulare anormale. Acestia cauta semne de displazie (modificari precanceroase), celule canceroase si alte anomalii.

Importanta Testului Pap Conventional

Testul Pap poate identifica celulele anormale inainte ca acestea sa devina canceroase, permitand astfel interventii timpurii si reducand semnificativ riscul de dezvoltare a cancerului de col uterin.

Prin detectarea si tratarea modificarilor precanceroase, testul Pap contribuie la prevenirea cancerului de col uterin.

Testul Pap este un instrument important in monitorizarea sanatatii cervicale a femeilor si in identificarea altor afectiuni sau infectii care pot afecta colul uterin.

Frecventa efectuarii testului Pap conventional poate varia in functie de varsta si istoricul medical al pacientei, dar, in general, ghidurile medicale recomanda:

  • Femeile cu varsta intre 21 si 29 de ani ar trebui sa efectueze un test Pap la fiecare trei ani.
  • Femeile cu varsta intre 30 si 65 de ani ar trebui sa efectueze un test Pap la fiecare trei ani sau un test combinat Pap si HPV la fiecare cinci ani.
  • Femeile peste 65 de ani pot intrerupe testarea daca au avut rezultate normale constante si nu au un istoric de displazie severa sau cancer de col uterin.

Testul PAP in mediu lichid

Testul Pap in mediu lichid, cunoscut si sub numele de citologie in mediu lichid (LBC - Liquid-Based Cytology), este o metoda mai recenta de efectuare a testului Papanicolau. Aceasta ofera anumite avantaje in ceea ce priveste calitatea esantionului si precizia diagnosticului.

Procedura

  • Pregatirea pacientei: Similar cu testul Pap conventional, se recomanda evitarea utilizarii tampoanelor, a produselor vaginale si a contactului sexual cu 24-48 de ore inainte de test.
  • Colectarea mostrei: Pacienta se aseaza pe masa de examinare in pozitia ginecologica. Medicul introduce un speculum pentru a vizualiza colul uterin si foloseste o perie speciala pentru a colecta celulele din colul uterin si canalul cervical.
  • Transferul mostrei in mediu lichid: In loc de a intinde celulele pe o lama de microscop, peria cu celulele colectate este introdusa intr-un flacon care contine un mediu lichid de conservare. Flaconul este apoi sigilat si trimis la laborator.
  • Prelucrarea in laborator: In laborator, celulele din lichid sunt prelucrate pentru a elimina mucusul, sangele si alte resturi, obtinandu-se un esantion mai curat. Celulele sunt apoi distribuite uniform pe o lama de microscop, care este examinata pentru a identifica eventualele anomalii.

Avantajele Testului Pap in Mediu Lichid

Acest test asigura o calitate superioara a esantionului prin eliminarea impuritatilor si distributia uniforma a celulelor pe lama ducand la o evaluare mai precisa.

Testul in mediu lichid poate reduce rata de rezultate fals negative si poate creste rata de detectie a modificarilor precanceroase si cancerului.

Din acelasi esantion lichid, se pot efectua si alte teste, cum ar fi testul pentru virusul papiloma uman (HPV) sau alte infectii, fara a fi necesara o noua colectare de celule.

Datorita calitatii superioare a esantionului, este mai putin probabil ca pacienta sa fie chemata pentru o recoltare suplimentara din cauza unui esantion inadecvat.

Similar cu testul Pap conventional, frecventa testarii depinde de varsta si istoricul medical al pacientei. Femeile cu varsta intre 21 si 29 de ani ar trebui sa efectueze un test Pap la fiecare trei ani. Femeile cu varsta intre 30 si 65 de ani pot opta pentru un test combinat Pap si HPV la fiecare cinci ani sau un test Pap singur la fiecare trei ani.

Desi testul Pap in mediu lichid ofera numeroase avantaje, este important sa se discute cu medicul ginecolog pentru a alege metoda cea mai potrivita de screening in functie de circumstantele individuale ale fiecarei paciente. Implementarea acestui test poate varia in functie de disponibilitatea tehnologiei si de recomandarile locale de sanatate.

Cine trebuie sa faca testul Papanicolau

Testul Papanicolau este recomandat femeilor pentru a detecta precoce modificarile celulare anormale ale colului uterin, care pot duce la cancerul de col uterin. Recomandarile specifice privind cine ar trebui sa faca testul si cat de des variaza in functie de varsta, istoricul medical si ghidurile de sanatate ale fiecarei tari.

Recomandari generale

  • Femei cu varsta intre 21 si 29 de Ani: Se recomanda efectuarea unui test Pap la fiecare trei ani, incepand de la varsta de 21 de ani, indiferent de debutul activitatii sexuale.
  • Femei cu varsta intre 30 si 65 de Ani: Se recomanda fie un test Pap la fiecare trei ani, fie un test combinat Pap si HPV (cotesting) la fiecare cinci ani.
  • Femei peste 65 de Ani: acestea pot intrerupe testarea daca au avut rezultate normale constante in ultimii 10 ani si nu au un istoric de displazie severa sau cancer de col uterin. Este important ca aceasta decizie sa fie discutata cu medicul ginecolog.

Recomandari pentru Grupuri Specifice

  • Femei cu istoric de displazie severa sau cancer de col uterin: Pot necesita teste Pap mai frecvente, in functie de recomandarile medicului si de istoricul lor specific.
  • Femei cu sistem imunitar compromis (de exemplu, din cauza HIV/SIDA, transplanturi de organe, sau tratament imunosupresiv): Ar putea necesita testare mai frecventa, incepand de la debutul activitatii sexuale si continuand anual sau conform recomandarilor medicului.

Alte recomandari

  • Femeile vaccinate impotriva HPV
  • Dupa histerectomie totala: Femeile care au avut o histerectomie totala (indepartarea uterului si a colului uterin) pentru o afectiune benigna si fara un istoric de displazie severa sau cancer de col uterin pot intrerupe testarea Pap.
  • Monitorizarea anomaliilor: Femeile care au avut teste Pap anormale in trecut ar trebui sa urmeze un program de monitorizare si tratament conform recomandarilor medicului.

Testarea PAP: ce depisteaza

HPV

Depistarea infectiei cu HPV (virusul papiloma uman) prin testul Pap se refera la identificarea modificarilor celulare care pot fi cauzate de infectia cu HPV. Desi testul Pap in sine nu detecteaza direct virusul HPV, acesta poate identifica anomalii celulare (displazie) care sunt adesea cauzate de HPV. Pentru detectarea directa a virusului HPV, este necesar un test specific pentru HPV.

Testul Pap depisteaza modificarile celulare anormale de pe colul uterin, care pot include:

  • ASC-US (celule scuamoase atipice de semnificatie nedeterminata)
  • LSIL (leziuni intraepiteliale scuamoase de grad scazut)
  • HSIL (leziuni intraepiteliale scuamoase de grad inalt)
  • Carcinom in situ
  • Carcinom invaziv

Daca sunt gasite celule anormale, rezultatele sugereaza ca ar putea exista o infectie cu HPV, dar nu confirma direct prezenta virusului. Rezultatele anormale necesita adesea teste suplimentare, cum ar fi testul HPV sau colposcopia.

Testul HPV depisteaza prezenta ADN-ului HPV, in special a tulpinilor de HPV cu risc ridicat asociate cu cancerul de col uterin, cum ar fi HPV 16 si HPV 18.

Infectii genitale cu candida sau trichomonas

Testul Pap nu este destinat in mod specific pentru depistarea infectiilor vaginale, dar poate identifica semne ale unor infectii cum ar fi candidoza si infectia cu Trichomonas datorita modificarilor celulare si prezentei microorganismelor vizualizate la microscop.

Candidoza este o infectie fungica cauzata de specii de Candida, cel mai frecvent Candida albicans. Prezenta unor filamente hifale si spori de Candida pe lama de microscop indica o posibila infectie cu aceasta ciuperca.  Celulele epiteliale pot prezenta un aspect caracteristic „in forma de balon” datorita infectiei fungice.

Simptomele asociate sunt mancarime si iritatie vaginala, secretie vaginala groasa, alba, asemanatoare branzei.

Infectia cu Trichomonas este cauzata de un parazit protozoar numit Trichomonas vaginalis.

Prezenta organismelor Trichomonas, care sunt paraziti in forma de pere, cu flageli (cozi) care pot fi vizualizati la microscop reprezinta o infectie cu acest germen.

Celulele epiteliale cervicale pot prezenta modificari reactive datorita inflamatiei cauzate de infectie.

Simptomele asociate sunt secretie vaginala spumoasa, verde-galbuie, mancarime si iritatie vaginala, durere la urinare sau in timpul actului sexual.

Tratamentul implica de obicei administrarea de antibiotice, cum ar fi metronidazolul sau tinidazolul.

Importanta depistarii acestor infectii

  • Tratament prompt: depistarea precoce a acestor infectii permite initierea tratamentului adecvat pentru a ameliora simptomele si a preveni complicatiile.
  • Prevenirea transmiterii: identificarea infectiilor cu Trichomonas este importanta si pentru prevenirea transmiterii bolii catre partenerii sexuali.
  • Monitorizarea sanatatii vaginale: detectarea acestor infectii in timpul testului Pap ajuta la monitorizarea generala a sanatatii vaginale si poate indica necesitatea unor investigatii suplimentare sau a unor masuri de preventie.

Cand se recolteaza PAP

Recoltarea pentru testul Papanicolau (Pap) se face in anumite conditii pentru a asigura acuratetea si fiabilitatea rezultatelor.

Testul Pap nu trebuie facut in timpul menstruatiei. Ideal este sa fie programat la mijlocul ciclului menstrual, la aproximativ 10-20 de zile de la inceputul ultimei menstruatii. Sangele menstrual poate interfera cu rezultatele testului.

Cu 48 de ore inainte de test:

  • Evitati actul sexual.
  • Nu folositi tampoane.
  • Evitati douching-ul (spalaturile vaginale).
  • Nu utilizati produse vaginale, cum ar fi creme, lubrifianti sau medicamente vaginale.

Daca ati avut recent o infectie vaginala sau ati folosit tratamente locale, consultati medicul pentru a stabili un moment adecvat pentru testare dupa terminarea tratamentului.

Daca ati avut o procedura ginecologica recenta, cum ar fi o colposcopie sau o biopsie cervicala, discutati cu medicul despre momentul potrivit pentru a efectua testul Pap.

Pregatirea pentru PAP

Pregatirea adecvata inainte de testul Pap poate ajuta la obtinerea rezultatelor precise si la asigurarea unei experiente confortabile in timpul examenului. Este important sa urmati instructiunile medicului si sa discutati orice intrebari sau preocupari aveti.

Programati testul Pap in cadrul unei consultatii ginecologice regulate. Medicul va poate oferi instructiuni specifice si poate raspunde la orice intrebari aveti despre pregatirea pentru test.

Discutati cu medicul despre orice simptome sau probleme de sanatate vaginala pe care le aveti inainte de test.

Informati medicul despre orice medicamente pe care le luati, inclusiv contraceptivele orale sau alte medicamente prescrise sau fara prescriptie medicala.

Incercati sa va relaxati in timpul testului. Medicul si personalul medical sunt obisnuiti cu acest tip de examen si sunt acolo pentru a va ajuta sa va simtiti confortabil.

Asigurati-va ca va spalati zona genitala in mod obisnuit inainte de test, fara a folosi totusi produse de curatare vaginale in ziua testului.

Testul Pap poate fi usor inconfortabil pentru unele femei, dar este important sa va amintiti ca este o procedura de rutina pentru monitorizarea sanatatii cervicale.

Cat de sigur este testul PAP

Testul Papanicolau este considerat unul dintre cele mai importante instrumente de screening pentru cancerul de col uterin si este larg utilizat in intreaga lume. Cu toate acestea, niciun test nu este perfect si exista anumite aspecte care pot influenta precizia si fiabilitatea rezultatelor. a

Testul Pap poate identifica modificarile celulare precanceroase si canceroase de pe colul uterin intr-un stadiu incipient, cand acestea pot fi tratate eficient.

Prin identificarea si tratamentul precoce al leziunilor cervicale precanceroase, testul Pap a demonstrat ca poate reduce semnificativ riscul de dezvoltare a cancerului de col uterin si de deces asociat.

Testul Pap este o procedura simpla, neinvaziva si relativ rapida, care poate fi realizata in cadrul unei consultatii ginecologice regulate.

Precizia testului Pap poate fi influentata de calitatea mostrei recoltate, de aceea este important sa se respecte procedurile de recoltare si preparare a mostrei.

Interpretarea rezultatelor testului Pap poate fi afectata de erorile de laborator, de aceea este important ca mostrele sa fie procesate si interpretate de personal calificat.

Ca orice test de screening, testul Pap poate produce rezultate fals pozitive (indicatii de anomalii care nu sunt reale) sau fals negative (lipsa detectarii unor anomalii reale), desi aceste situatii sunt relativ rare.

Anumite infectii vaginale sau cervicale pot afecta calitatea mostrei si interpretarea rezultatelor, de aceea este important ca medicul sa fie informat despre orice simptome sau afectiuni preexistente.

Procedura de recoltare

Procedura de recoltare a mostrei pentru testul Papanicolau (Pap) este relativ simpla si neinvaziva, dar necesita o atentie speciala pentru a asigura obtinerea unei mostre de calitate.

Medicul sau asistenta medicala explica procedura si raspunde la orice intrebari pe care le puteti avea.

Daca este necesar, pacienta se poate dezbraca de la talie in jos si poate purta o roba medicala pentru confort si modestie.

Pacienta se aseaza pe masa de examinare, cu picioarele intinse si asezate pe suporturile pentru picioare.

Medicul examineaza zona genitala externa pentru a identifica orice anomalii vizibile sau semne de infectie.

Apoi medicul introduce un instrument numit speculum in vagin pentru a deschide usor vaginul si a vizualiza colul uterin. Speculumul poate fi rece, dar nu ar trebui sa fie dureros.

Speculumul este deschis treptat pentru a permite o vizualizare clara a colului uterin.

Medicul foloseste o perie sau o spatula speciala pentru a colecta celule de pe suprafata colului uterin si din canalul cervical. De obicei, sunt colectate doua mostre separate, una cu peria si una cu spatula.

Celulele recoltate sunt plasate pe o lama de sticla pentru testul Pap conventional sau intr-un flacon cu mediu lichid pentru testul Pap in mediu lichid.

Dupa ce mostrele au fost recoltate, speculumul este incet retras pentru a permite inchiderea naturala a vaginului.

Medicul sau asistenta medicala va finaliza procedura si poate oferi instructiuni suplimentare sau sfaturi, daca este necesar.

Pacienta poate fi sfatuita sa evite actul sexual, tampoanele vaginale si douching-ul pentru o anumita perioada de timp dupa procedura.

FOTO: Shutterstock

Advertorial

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din boli

Expertul Acasa.ro, dr Cristina Ciuca, medic oftalmolog

Experti Sanatate

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie: Cum sa iti stimulezi imunitatea toamna?

Experti Sanatate

Sfatul expertului


Top

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie: Gustari sanatoase pe care le putem da copiilor la scoala

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie

Pune o intrebare