Boli

#ovare polichistice #infertilitate #endometrioza

Cauze frecvente ale infertilitatii la femei: endometrioza si sindromul ovarelor polichistice

Ce este infertilitatea? Infertilitatea este definita ca fiind incapacitatea unui cuplu de a concepe un copil dupa 12 luni (sau mai mult) de contacte sexuale regulate, neprotejate. In cazul femeilor peste 35 de ani, aceasta perioada se reduce la 6 luni.

 

Infertilitatea nu este o problema exclusiv feminina, ea putand fi cauzata de factori care afecteaza atat femeile cat si barbatii, sau o combinatie a ambelor, factori precum varsta inaintata, obezitatea, stresul cronic, fumatul si consumul excesiv de alcool, infectiile cu transmitere sexuala netratate sau alte afectiuni (diabet, probleme hormonale, endometrioza, sindromul ovarelor polichistice etc.)

Infertilitatea este o problema medicala complexa, dar exista numeroase optiuni de tratament disponibile. Un diagnostic corect si un plan de tratament personalizat, stabilit de specialist, poate creste semnificativ sansele de concepere.

Ce trebuie sa stii despre menstruatie si ciclul menstrual

Menstruatia si ciclul menstrual sunt termeni adesea folositi interschimbabil, dar au semnificatii diferite. Este important sa intelegem diferenta dintre ei pentru o mai buna cunoastere a sanatatii reproductive feminine.

Menstruatia reprezinta sangerarea vaginala lunara care marcheaza inceputul fiecarui ciclu menstrual. Este, de fapt, eliminarea mucoasei uterine (endometrul) care s-a dezvoltat in urma ciclului anterior in pregatirea unei posibile sarcini. Daca nu are loc fecundarea ovulului, organismul elimina endometrul prin vagin, sub forma de sange si tesuturi.

Menstruatia dureaza intre 3 si 7 zile, cu o medie de 5 zile, si provoaca simptome precum crampe abdominale, dureri de spate sau de cap, balonare, iritabilitate sau schimbari de dispozitie.

Ciclul menstrual este un proces natural prin care corpul feminin se pregateste lunar pentru o posibila sarcina. Acesta implica schimbari hormonale care afecteaza ovarele, uterul si alte parti ale sistemului reproductiv, si dureaza in general intre 21 si 35 de zile, cu o medie de aproximativ 28 de zile la majoritatea femeilor. Durata poate varia de la o persoana la alta si in diferite etape ale vietii.

Ciclul menstrual incepe in prima zi a menstruatiei (prima zi de sangerare) si se termina in prima zi a menstruatiei urmatoare, si este impartit in 4 faze principale:

  • faza menstruala – perioada de sangerare, cand endometrul se desprinde si este eliminat; nivelurile de estrogen si progesteron sunt scazute
  • faza foliculara – in aceasta faza hipofiza secreta hormonul foliculostimulant (FSH), care stimuleaza dezvoltarea foliculilor ovarieni; unul dintre acesti foliculi devine dominant si contine ovulul care va fi eliberat; nivelul estrogenului creste, determinand ingrosarea endometrului
  • ovulatia – are loc aproximativ la mijlocul cicluclui menstrual, si consta in eliberarea ovulului matur din ovar; ovulatia este declansata de o crestere brusca a hormonului luteinizant (LH); ovulul este captat de trompa uterina si este disponibil pentru fertilizare timp de aproximativ 24 de ore
  • faza luteala – dupa ovulatie, foliculul se transforma in corp galben, care secreta progesteron si estrogen; progesteronul pregateste endometrul pentru implantarea unui eventual embrion; daca nu are loc fecundarea, corpul galben se degradeaza, nivelurile hormonilor scad, iar endometrul se desprinde, declansand menstruatia si un nou ciclu

Ce este endometrioza

Endometrioza este o afectiune ginecologica cronica, in care tesutul similar cu mucoasa uterina (endometru) creste in afara uterului, de obicei pe ovare, pe trompele uterine, pe peretele pelvian sau pe alte organe din cavitatea pelvina.

In timpul ciclului menstrual, sub influenta hormonilor, tesutul endometrial (indiferent de localizarea lui – in uter sau in afara lui) se ingroasa, se descompune si sangereaza. Sangele si tesutul eliminate din uter sunt expulzate prin vagin in timpul menstruatiei, insa tesutul endometrial ectopic (adica situat intr-un loc anormal) nu are o cale de eliminare, ceea ce duce la:

  • inflamatie cronica – sangele si tesutul acumulate in afara uterului irita tesuturile inconjuratoare, provocand inflamatie, cicatrici si aderente (tesut cicatricial care leaga organele intre ele)
  • dureri – care pot fi severe, si pot aparea inainte, in timpul sau dupa menstruatie, in timpul contactului sexual, sau chiar la urinare sau defecare
  • infertilitate – endometrioza este o cauza importanta de infertilitate deoarece poate afecta functia ovarelor si a trompelor uterine, si poate interfera cu implantarea embrionului

Cauzele endometriozei

Cauzele exacte ale endometriozei nu sunt complet intelese, dar exista mai multe teorii:

  • menstruatia retrograda – sangele menstrual curge inapoi prin trompele uterine in cavitatea pelviana, unde celulele endometriale se implanteaza si cresc
  • diseminarea prin sistemul limfatic sau sangvin – celulele endometriale se pot raspandi in alte parti ale corpului prin intermediul sistemului limfatic sau sangvin
  • factori genetici – exista se pare o predispozitie genetica pentru endometrioza, ceea ce inseamna ca femeile cu rude de gradul I (mama, sora) diagnosticate cu aceasta afectiune au un risc mai mare de a o dezvolta
  • probleme ale sistemului imunitar – un sistem imunitar slabit poate permite dezvoltarea tesutului endometrial ectopic
  • metaplazia celomica – transformarea unor celule din cavitatea pelviana in celule endometriale

Semnele si simptomele endometriozei

Endometrioza se poate manifesta printr-o varietate de semne si simptome, cu intensitate diferita de la o persoana la alta, care pot afecta semnificativ calitatea vietii femeilor care sufera de aceasta boala. Intelegerea acestor manifestari este cruciala pentru un diagnostic precoce si un management eficient al afectiunii.

Unul dintre cele mai frecvente simptome ale endometriozei este durerea pelviana. Aceasta poate fi resimtita inainte si in timpul menstruatiei, dar si in afara perioadelor menstruale. Durerea poate varia in intensitate si este de obicei descrisa ca fiind ascutita, o senzatie constanta de presiune, de disconfort sau crampe intense. Unele femei pot experimenta dureri severe, care le impiedica sa isi desfasoare activitatile zilnice. Este important de mentionat ca severitatea durerii nu este intotdeauna corelata cu stadiul endometriozei: unele femei cu forme usoare pot avea dureri intense, iar altele cu forme severe de boala pot avea doar disconfort moderat.

Durerile in timpul actului sexual sunt un alt simptom semnificativ al endometriozei. Aceste dureri pot fi resimtite in timpul penetrarii sau dupa actul sexual si sunt cauzate de implanturile endometriozice situate in apropierea vaginului, a colului uterin sau a ligamentelor utero-sacrate. Ele nu afecteaza doar sanatatea fizica, ci si pe cea emotionala, contribuind la aparitia anxietatii si a disconfortului in relatiile intime si generand sentimente de neplacere si frustrare.

Un alt simptom comun al endometriozei este modificarea ciclului menstrual. Femeile afectate pot experimenta menstruatii dereglate, menoragie (sangerari prelungite si/sau abundente in timpul menstruatiei, care pot duce la anemie) sau metroragie (sangerari intre menstruatii, spotting sau sangerari neregulate).

Pot aparea si simptome digestive, cauzate de endometrul ectopic ce poate afecta organele din aproprierea pelvisului, precum balonare, constipatie sau diaree, greata sau varsaturi, mai ales in timpul menstruatiei. Endometrul crescut pe rect sau pe intestinul gros poate provoca dureri, resimtite in timpul miscarilor intestinale, mai ales in timpul menstruatiei, iar implanturile pe vezica urinara pot duce la senzatii de durere si arsura la urinare, frecventa urinara crescuta sau senzatia de golire incompleta a vezicii.

Pe langa simptomele mentionate, endometrioza poate prezenta si semne precum oboseala cronica ce nu se amelioreaza dupa odihna (poate fi legata de durerea cronica si de impactul acesteia asupra somnului si energiei generale), dureri lombare, dureri la nivelul coapsei sau a piciorului (in cazurile foarte rare, cand endometrioza afecteaza nervul sciatic), sau prezenta sangelui in scaun sau in urina (in cazurile rare cand sunt afectate intestinul sau vezica urinara).

Un semn comun al endometriozei este si infertilitatea, caci aceasta afectiune este adesea diagnosticata la femeile care intampina dificultati in a obtine o sarcina. Tesutul endometrial poate duce la distorsionarea anatomiei pelviene (aderentele si cicatricile cauzate de endometrioza pot bloca trompele uterine, impiedicand intalnirea ovulului cu spermatozoidul), la inflamatie cronica (ce afecteaza calitatea ovulelor si poate interfera cu implantarea embrionului) si la disfunctie ovariana (chisturile ovariene cauzate de endometrioza pot afecta rezerva ovariana si calitatea ovulelor).

Este important de mentionat ca simptomele endometriozei pot varia considerabil de la o femeie la alta. Unele pot avea endometrioza extinsa, dar sa prezinte putine sau chiar niciun simptom, in timp ce altele pot avea leziuni minime, dar sa experimenteze dureri puternice. Severitatea simptomelor nu este neaparat corelata cu stadiul endometriozei.

Tratamentul endometriozei

Nu exista un tratament curativ definitiv pentru endometrioza, dar exista o varietate de optiuni terapeutice eficiente.

Tratamentul endometriozei este complex si are ca scop principal ameliorarea simptomelor (reducerea dismenoreei, a durerilor pelviene cronice si a celor din timpul actului sexual), imbunatatirea fertilitatii si prevenirea recidivelor (limitarea extinderii leziunilor si prevenirea aparitiei complicatiilor).

Tratamentul este intotdeauna personalizat in functie de severitatea simptomelor, varsta pacientei, dorinta sa de a avea copii, si de localizarea leziunilor endometriozice, si poate include:

  • medicamente analgezice si antiinflamatoare – sunt adesea prima linie de tratamentu pentru ameliorarea durerilor usoare pana la moderate
  • terapie hormonala – vizeaza suprimarea productiei de hormoni care stimuleaza cresterea tesutului endometrial; medicul le poate prescrie si pentru reducerea durerii sau a sangerarii abundente si pentru reglarea ciclului menstrual
  • interventii chirurgicale – sunt luate in considerare cand sunt afectate si alte organe (intestine, vezica urinara), cand sunt prezente chisturi ovariene de dimensiuni mari, in caz de infertilitate, sau uneori cand durerea severa nu se amelioreaza dupa tratamentul medicamentos sau hormonal

Unele femei pot apela cu succes la terapii complementare, cum ar fi acupunctura, fizioterapia, sau modificarea stilului de viata (dieta echilibrata, gestionarea stresului, renuntarea la fumat) pentru ameliorarea simptomelor.

Endometrioza este o afectiune cronica ce poate recidiva chiar si dupa tratament, de aceea este importanta monitorizarea pe termen lung de catre un medic ginecolog, pentru a evalua eficienta tratamentului si pentru a depista eventualele recidive.

Ce este sindromul ovarelor polichistice (SOPC)

Sindromul ovarelor polichistice este o afectiune hormonala complexa care afecteaza femeile de varsta reproductiva. Se caracterizeaza printr-un dezechilibru hormonal, concretizat printr-un nivel crescut de hormoni androgeni (hormoni masculini), probleme cu ovulatia si aparitia unor mici chisturi pe ovare.

In mod normal, in timpul ciclului menstrual, ovarele elibereaza un ovul matur. In SOPC, acest proces este perturbat. Foliculii ovarieni (sacii in care se dezvolta ovulele) nu se dezvolta complet sau nu elibereaza ovulul, formand astfel mici chisturi. Aceste chisturi nu sunt periculoase in sine, dar conduc la dezechilibru hormonal.

Desi termenul „polichistic” sugereaza o structura ovariana particulara, aceasta afectiune nu se limiteaza doar la prezenta chisturilor, ci include un spectru larg de manifestari clinice si efecte asupra sanatatii generale.

Simptomele SOPC pot varia semnificativ de la o femeie la alta, si pot include menstruatii neregulate (cel mai frecvent intalnit semn), infertilitate, hirsutism (cresterea excesiva a parului pe fata, abdomen, piept sau spate), acnee severa sau persistenta, crestere in greutate sau dificultati in pierderea in greutate, caderea sau subtierea parului de pe scalp, chisturi ovariene multiple (vizibile la ecografia transvaginala).

Cauzele SOPC

Cauzele exacte ale acestei afectiuni nu sunt pe deplin intelese, dar se considera ca sunt o combinatie de factori genetici, hormonali si de mediu, printre care se numara:

  • factori genetici – exista o predispozitie genetica pentru SOPC, ceea ce inseamna ca femeile cu rude de gradul I (mama, sora) diagnosticate cu aceasta afectiune au un risc mai mare de a o dezvolta
  • rezistenta la insulina – multe femei cu SOPC au rezistenta la insulina, ceea ce inseamna ca organismul lor nu utilizeaza insulina eficient; acest lucru poate duce la cresterea nivelului de insulina, care, la randul sau, stimuleaza productia de hormoni androgeni
  • niveluri crescute de androgeni – nivelurile crescute de hormoni masculini pot interfera cu ovulatia, si pot sa duca la aparitia hirsutismului si a acneei

Si obezitatea si stilul de viata sedentar sunt factori de risc pentru dezvoltarea SOPC. De asemenea, femeile care sufera de diabet de tip II sau de hipertensiune arteriala prezinta o probabilitate mai mare de a dezvolta sindromul.

Tratamentul SOPC

Nu exista un tratament care sa vindece complet SOPC, dar exista modalitati eficiente de a gestiona simptomele si de a reduce riscul de complicatii.

Tratamentul depinde de simptomele specifice si de obiectivele pacientei (de exemplu controlul ciclului menstrual, tratamentul infertilitatii sau gestionarea greutatii).

Optiunile de tratament pot include:

  • modificari ale stilului de viata – adoptarea unei diete echilibrate, exercitiile fizice regulate si mentinerea unei greutati sanatoase pot imbunatati semnificativ simptomele SOPC, in special rezistenta la insulina si ciclul menstrual dereglat
  • medicamente – contraceptive, antidiabetice orale sau medicamente pentru inducerea ovulatiei
  • interventii chirurgicale – in cazuri rare, chisturile se pot indeparta laparoscopic

Ce putem face pentru a preveni infertilitatea

Infertilitatea este o problema din ce in ce mai frecventa in societatea contemporana, afectand milioane de cupluri din intreaga lume. Prevenirea infertilitatii devine astfel o prioritate, nu doar pentru sanatatea individuala ci si pentru sanatatea publica. Desi nu toate cauzele infertilitatii pot fi prevenite, exista o serie de masuri pe care le putem lua pentru a reduce riscul si pentru a ne mentine sanatatea reproductiva.

Un factor cheie in prevenirea infertilitatii este informarea privind sanatatea reproductiva, ovulatie, perioada fertila, dar si despre metodele de contraceptie, caci cunoasterea acestor notiuni si mecanisme pot ajuta la planificarea unei sarcini in conditii optime. De asemenea, este important sa fim constienti de impactul varstei asupra fertilitatii: fertilitatea scade odata cu varsta, in special dupa 35 de ani la femei. Amanarea sarcinii pana la varste inaintate poate reduce semnificativ sansele de conceptie.

Primul pas in prevenirea infertilitatii este adoptarea unui stil de viata sanatos. O alimentatie echilibrata, bogata in nutrienti esentiali, contribuie la mentinerea unei greutati corporale optime si la functionarea corecta a sistemului reproductiv. De asemenea, evitarea alimentelor procesate, bogate in zaharuri si grasimi saturate, poate reduce riscurile asociate cu infertilitatea.

Activitatea fizica regulata nu doar ca imbunatateste sanatatea generala, ci contribuie si la echilibrul hormonal. Exercitiile moderate, cum ar fi mersul pe jos, inotul sau yoga, pot ajuta la reducerea stresului si la mentinerea unei greutati sanatoase. Totusi, este important sa ne ferim de exercitiile fizice extreme sau in exces, caci pot avea efecte negative asupra fertilitatii, mai ales in randul femeilor.

Fumatul, consumul excesiv de alcool si utilizarea drogurilor recreationale afecteaza semnificativ fertilitatea. Fumatul, de exemplu, este asociat cu scaderea calitatii spermatozoizilor la barbati si cu afectarea ovulatiei la femei. Reducerea sau eliminarea acestor obiceiuri nocive este cruciala pentru protejarea sanatatii reproductive.

Stresul cronic este un alt factor ce poate influenta negativ fertilitatea. Tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi meditatia, terapia prin arta, sau chiar simple activitati de relaxare, pot avea un impact pozitiv asupra sanatatii reproductive. O minte linistita contribuie la un corp sanatos, iar echilibrul emotional este esential in procesul de conceptie.

Nu in ultimul rand, vizitele regulate la medicul specialist sunt esentiale pentru depistarea timpurie a eventualelor probleme de fertilitate. Examinarile ginecologice pentru femei si controalele urologice pentru barbati pot ajuta la identificarea unor afectiuni ce pot da infertilitate, precum SOPC, endometrioza sau bolile cu transmitere sexuala.

FOTO: Shutterstock.com

Advertorial 

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din boli

Expertul Acasa.ro, dr Cristina Ciuca, medic oftalmolog

Experti Sanatate

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie: Cum sa iti stimulezi imunitatea toamna?

Experti Sanatate

Sfatul expertului


Top

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie: Gustari sanatoase pe care le putem da copiilor la scoala

Expertul Acasa.ro, Ana Ionita - consilier in nutritie

Pune o intrebare