Holera si-a refacut astfel aparitia, in Europa, dupa 103 ani de la raportarea ultimului caz. Potentialul de raspandire al bolii este mare, dar, din fericire, aceasta este usor tratabila in prezent si poate fi prevenita prin masuri stricte de igiena.
Pacientul de 23 de ani, depistat pozitiv cu Holera, este cetatean indian. Acesta locuieste in Bulgaria, dar a calatorit intre 13 august si 2 septembrie, in New Delhi, India.
Diagnosticul a fost confirmat in urma unro teste efectuate la Laboratorul National de Infectii Bacteriene Periculoase din cadrul Centrului National de Boli Infectioase si Parazitare.
Dupa primirea diagnosticului, tanarul a fost izolat, iar medicii i-au administrat tratamentul specific. Starea de sanatate a acestuia este stabila.
Autoritatile din Bulgaria au luat masuri stricte de prevenire a raspandirii bolii.
Ce este holera si cum ne putem proteja de aceasta boala grava
Holera este o infectie bacteriana acuta cauzata de Vibrio cholerae, care afecteaza intestinul subtire si se transmite in special prin consumul de apa sau alimente contaminate. Boala, desi prevenibila si tratabila, ramane o amenintare in multe regiuni ale lumii, in special in tarile cu acces limitat la apa potabila si sisteme de salubrizare deficitare. Daca nu este tratata rapid, holera poate provoca deshidratare severa si chiar deces in cateva ore.
Holera, simptome pe care trebuie sa le recunosti
Simptomele holerei apar, de obicei, intre doua ore si cinci zile de la infectare si variaza in functie de gravitatea cazului. Aproximativ 80% dintre persoanele infectate pot fi asimptomatice sau prezinta simptome usoare, insa 20% dezvolta o forma grava a bolii. Principalele simptome includ:
- Diaree apoasa abundenta – caracteristica acestei boli, diareea este incolora, inodora si poate contine mici bucati de mucus (descrisa uneori ca „apa de orez”);
- Varsaturi – aparitia varsaturilor fara greata anterioara este un alt simptom comun;
- Crampe abdominale – cauzate de pierderea rapida de lichide si saruri din organism;
- Deshidratare severa – aceasta poate duce la piele uscata, sete intensa, scaderea tensiunii arteriale si, in cazuri grave, soc hipovolemic, o stare critica in care organismul nu mai poate furniza suficient sange organelor vitale.
Fara tratament rapid, holera poate fi fatala, in special in cazul copiilor mici, persoanelor in varsta si a celor cu un sistem imunitar slabit.
Tratamentul holerei
Tratamentul pentru holera se concentreaza in principal pe rehidratarea rapida si eficienta a organismului. Daca simptomele sunt recunoscute la timp, bolnavii se pot recupera complet in cateva zile.
Solutiile de rehidratare orala sunt esentiale pentru a inlocui rapid lichidele si electrolitii pierduti. Aceste solutii sunt administrate pe cale orala. In cazurile severe, cand diareea este foarte intensa si pacientul nu poate consuma suficiente lichide, poate fi necesara administrarea de fluide intravenoase pentru a preveni socul si decesul.
In anumite cazuri, se pot administra antibiotice pentru a scurta durata bolii si a reduce severitatea simptomelor. In cazul copiilor sunt recomandate suplimentele de zinc pentru a reduce severitatea si durata diareei.
Istoria holerei: de la primele epidemii la masurile moderne de control
Holera, boala infectioasa cauzata de bacteriile Vibrio cholerae, a provocat sase pandemii globale si a afectat milioane de vieti de-a lungul istoriei. De la primele inregistrari ale bolii, holera a evoluat intr-o amenintare majora pentru sanatatea publica, iar raspandirea rapida a acesteia a schimbat modul in care comunitatile si guvernele au inceput sa abordeze igiena si epidemiologia.
Originea si primele epidemii
Holera isi are originea in regiunea deltei fluviului Gange din India, unde a fost descrisa pentru prima data in secolul al XVI-lea. In aceasta zona tropicala, conditiile de viata si clima au favorizat inmultirea bacteriilor in sursele de apa contaminate. Cu toate acestea, abia in secolul al XIX-lea holera a inceput sa fie recunoscuta la scara globala, odata cu declansarea primei pandemii majore.
Pandemia globala: Secolul XIX si inceputul secolului XX
Prima pandemie (1817-1824)
Prima pandemie de holera a izbucnit in 1817, in Bengal, India. Pandemia a drat intre anii 1817-1824 si s-a raspandit in mai multe regiuni din India, apoi, la scurt timp, a ajuns in Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu si Africa de Est. Transportul naval si comertul au jucat un rol crucial in raspandirea rapida a bolii si in Europa.
In India, au murit sute de mii de oameni, inclusiv 10.000 de soldati britanici. Pandemia s-a extins pana in China, Indonezia (100.000 de morti pe insula Java), Coreea (pana la 100.000 de morti in 1821) si Marea Caspica .
A doua pandemie (1826-1837)
A ajuns in Europa si America de Nord, fiind adusa de navele comerciale. Una dintre cele mai devastatoare izbucniri a avut loc la Londra, in 1832, cand au murit din cauza apei contaminate 6.536 de decese.
Aceasta pandemie a afectat Rusia (unde au avut loc revolte cauzate de boala), Ungaria (100.000 de morti), Germania si Egipt (130.000 de morti). In Regatul Unit, holera peste 55.000 de decese, si in Paris, unde au murit 20.000 de oameni. In Statele Unite, pandemia a afectat New York, Washington D.C., si alte regiuni, ucigand zeci de mii de oameni.
A treia pandemie (1846-1860)
Aceasta a fost una dintre cele mai letale pandemii, raspandindu-se si mai larg in Europa si America. In timpul acestei perioade, medicul britanic John Snow a facut descoperiri majore despre transmiterea bolii prin apa contaminata, stabilind astfel fundamentul epidemiologiei moderne.
Aceasta a fost cea mai devastatoare pentru Rusia, unde au murit peste un milion de oameni. Alte focare majore au avut loc in Mecca (15.000 de morti in 1846) si Anglia (52.000 de morti in perioada 1848-1849). Doar in Liverpool, holera a luat peste 5.308 de vieti omenesti. Irlanda, afectata deja de foamete, a fost, de asemenea, grav lovita. In Spania, au fost raportate peste 236.000 de decese.
Si in Statele Unite, mii de oameni au murit in orase precum St. Louis si New Orleans. Numarul total al deceselor din SUA, se estimeaza la aproximativ 150.000 de persoane. In Mexic, holera a facut 200.000 de victime, iar in Puerto Rico au murit alte 25.820 de persoane.
In Tokyo au murit, de asemenea, intre 100.000 and 200.000, din cauza holerei, intre 1858–1860.
In vara anului 1849, holera a lovit Vietnamul si Cambodgia, ucigand inte 589.000 si 800.000 de persoane intr-un an.
A patra pandemie (1863-1875)
Europa a continuat sa fie afectata, dar tehnicile mai bune de igiena si controlul apelor au redus impactul in marile orase. Totusi, Asia, in special India, a ramas un epicentru al epidemiei.
Aceasta pandemie a pornit din Delta Gangelui, fiind raspandita de pelerinii musulmani care calatoreau spre Mecca. In 1865, 30.000 din cei 90.000 de pelerini au murit. Pandemia s-a extins in Orientul Mijlociu, Africa, Rusia (90.000 de morti in 1866) si Europa (165.000 de morti in Imperiul Austriac, 115.000 in Germania, 30.00 in Belgia, 113.000 in Italia). Alte 50.000 de persoane au decedat in America, iar 80.000 in Algeria.
A cincea pandemie (1881-1896)
Aceasta pandemie a cauzat 250.000 de morti in Europa si cel putin 50.000 in America. Rusia a inregistrat 267.890 de decese, iar Spania 120.000. In Japonia, pandemia a ucis 90.000 de oameni, iar in Egipt, peste 58.000. Ultimul mare focar din Europa a fost in Hamburg, unde au murit 8.600 de oameni.
A sasea pandemie (1899-1923)
Holera a fost in mare parte limitata la Orientul Mijlociu si Asia, cu mai putine efecte in Europa datorita imbunatatirii igienei si sistemelor de apa potabila.
Cu toate acestea, pandemia a devastat Rusia, unde au murit peste 500.000 de oameni intre 1900 si 1925. In India, pandemia a ucis peste 800.000 de oameni. Alte focare au avut loc in Filipine (200.000 de morti) si in Romania, unde, in 1913, 1.600 de soldati romani au murit din cauza holerei in timpul celui de-al Doilea Razboi Balcanic.
A saptea pandemie si situatia moderna
Cea de-a saptea pandemie de holera a inceput in 1961 si este cauzata de un nou serotip al bacteriei Vibrio cholerae, cunoscut sub numele de El Tor. Aceasta continua sa afecteze anumite parti ale lumii si astazi, mai ales regiunile sarace din Africa, Asia de Sud si Caraibe. Imbunatatirile in tehnologiile de sanatate publica au facut ca izbucnirile sa fie mai usor de controlat, dar conditiile precare de igiena si lipsa accesului la apa curata mentin holera ca o amenintare majora.
Descoperiri stiintifice care au schimbat cursul pandemiei
Un moment esential in intelegerea holerei a avut loc in 1854, cand medicul britanic John Snow a realizat o ancheta epidemiologica asupra unui focar de holera din Londra. Observand legatura intre consumul de apa contaminata dintr-o anumita pompa si cazurile de imbolnavire, Snow a sugerat ca boala se transmite prin apa, nu prin aer, cum se credea atunci.
Aceasta descoperire a dus la dezvoltarea primelor masuri moderne de sanatate publica, precum construirea de sisteme de canalizare si aprovizionarea cu apa potabila sigura, reducand astfel drastic raspandirea bolii in orasele mari. In plus, teoria germenilor, dezvoltata de Louis Pasteur si Robert Koch, a contribuit la intelegerea cauzei bacteriene a holerei.
Prevenirea si controlul holerei in prezent
Raspandirea globala a acestei boli a fost accelerata de urbanizare, comertul international si conditiile precare de igiena din secolele trecute.
In zilele noastre, raspandirea holerei este strans legata de conditiile precare de igiena si de lipsa accesului la apa curata. Zonele afectate de razboi, dezastre naturale sau saracie extrema sunt cel mai expuse. In ciuda acestui fapt, masurile moderne de prevenire si tratament au facut holera o boala tratabila.
Progresele din medicina si sanatate publica au schimbat modul in care holera este controlata si tratata. Astazi, holera este in mare masura prevenibila, dar ramane o amenintare in regiunile sarace si instabile.
