Cele 3 semne ale unui accident vascular cerebral (AVC):
1.Fata devine asimetrica. Cere-i persoanei sa zambeasca si observa daca fata ii este asimetrica sau gura cazuta intr-o parte.
2.Mainile devin slabite. Persoana care sufera de un atac cerebral nu poate sa isi ridice mainile.
3.Vorbirea. Persoana care sufera de un atac cerebral nu vorbeste clar si nici nu intelege ce i se spune.
Daca vezi aceste simptome la cineva, suna urgent la 112, spune-i operatorului ca banuiesti ca o persoana a suferit AVC si cand au aparut primele simptome. Timpul este foarte pretios in cazul atacului cerebral. Din fericire, AVC poate fi tratat daca este diagnosticat si gestionat in mod corespunzator. Cu cat o persoana primeste mai devreme tratament, cu atat are sanse mai mari sa nu ramana cu consecinte pe termen lung.
Un studiu european a aratat ca 1 persoana din 5 nu poate identifica simptomele AVC.
Statistici
In Romania nu exista registre nationale, deci nu putem sti cu exactitate cate persoane sufera anual de accident vascular cerebral sau de fibrilatie atriala, dar putem estima prin extrapolarea datelor de la nivel european.
Astfel, Societatea Europeana de Cardiologie considera o prevalenta a fibrilatiei atriale estimata la populatia adulta (peste 20 de ani) de aproximativ 2-4%, ceea ce inseamna 450.000 romani.
Cele mai bune estimari disponibile la acest moment arata ca in Romania au loc anual un numar de aproximativ 60.000 – 70.000 de accidente vasculare cerebrale. La nivel global, 1 adult din 4 cu varsta peste 25 de ani va avea un accident vascular cerebral in timpul vietii.
Despre accidentul vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral se intampla atunci cand alimentarea cu sange a unei parti a creierului este intrerupta sau redusa. Fara sange, celulele creierului incep sa moara in cateva minute. De aceea, interventia imediata este cruciala, ea poate impiedica decesul si poate preveni alte complicatii.
Sunt doua tipuri de AVC - ischemic (atunci cand o artera care alimenteaza creierul se infunda cu un cheag de sange) si hemoragic (cand o artera care alimenteaza creierul se sparge, iar sangele se acumuleaza in interiorul creierului).
Majoritatea cazurilor de AVC sunt accidente ischemice. Cele hemoragice sunt provocate adesea de hipertensiune arteriala si de anevrisme.
Exista si o a treia categorie, accident ischemic tranzitor (AIT), care se intampla atunci cand alimentarea cu sange a creierului este intrerupta doar temporar. Acest tip de AVC nu are consecinte grave, dar poate reprezenta un semnal de alarma pentru un viitor atac cerebral.
Accidentul vascular cerebral este o urgenta medicala extrem de severa. Multi dintre cei care sufera un AVC mor intr-o luna, iar cei care supravietuiesc pot ramane cu complicatii neurologice grave (paralizia membrelor, dificultati de vorbire sau inghitire, tulburari emotionale, de echilibru si de vedere, pierderea memoriei etc.).
Printre factorii de risc ai AVC se numara hipertensiunea arteriala, varsta, fumatul, inactivitatea fizica, dieta nesanatoasa, consumul de alcool, niveluri ridicate de lipide din sange, obezitate, diabet zaharat, sex masculin, predispozitie genetica, factori psihologici si, nu in ultimul rand, fibrilatia atriala.
Fibrilatia atriala
Fibrilatia atriala (FA), un tip de batai neregulate ale inimii, creste riscul de AVC de pana la 5 ori, iar aceste atacuri tind sa fie mai severe decat cele cauzate de alti factori de risc, ceea ce duce la o mortalitate mai mare sau la un handicap mai mare.
O cercetare recenta a raportat, de asemenea, ca 24% dintre pacientii cu accident vascular cerebral sunt diagnosticati cu fibrilatie atriala dupa accidentul lor vascular cerebral.
Cele patru camere ale inimii lucreaza impreuna pentru a pompa in jur de 7.500 litri de sange, batand de aproximativ 100.000 de ori pe zi. Camerele superioare (atriile) trag sange in inima, iar camerele inferioare (ventriculele) imping sangele in exterior. Cand o persoana are un episod de fibrilatie atriala, camerele superioare se contracta rapid si neregulat. Bataile rapide ale inimii sunt cunoscute sub numele de tahicardii, iar bataile neregulate ale inimii sunt cunoscute sub numele de aritmii; ambele pot fi un simptom de fibrilatie atriala. Aceste contractii impiedica atriile si ventriculele sa lucreze impreuna asa cum ar trebui, provocand aparitia sangelui in atrii.
Tipuri de FA
FA paroxistica sunt episoade scurte care vin si pleaca si de obicei se opresc in 48 de ore, dar pot dura pana la sapte zile.
FA persistenta sunt episoade care dureaza mai mult de sapte zile.
FA permanenta. Pe masura ce FA progreseaza si se agraveaza, inceteaza sa se mai manifeste episodic si devine permanenta. Aceasta inseamna ca bataile neregulate ale inimii sunt prezente tot timpul. Majoritatea persoanelor cu FA au FA permanenta.
Printre factorii de risc pentru FA se afla tensiunea arteriala crescuta, defecte ale valvelor cardiace, diabetul zaharat, stresul emotional si fizic, dieta si stilul de viata, varsta inaintata.
Preventia
Pentru a preveni accidenul vascular cerebral si fibrilatia atriala, medicii recomanda:
- Controlul hipertensiunii arteriale, al diabetului zaharat si al greutatii;
- Alimentatia sanatoasa, fara grasimi, bogata in fructe si legume;
- Renuntarea la fumat;
- Consumul moderat de alcool;
- Sportul regulat;
- Tratarea apneei obstructive de somn.
