De Ziua Europeana a Informarii despre Antibiotice, specialistii trag un serios semnal de alarma privind rezistenta la antibiotice, care reprezinta o amenintare serioasa pentru sanatatea publica globala - pana in anul 2050, rata anuala a deceselor determinate de aceasta poate fi de 10 milioane, cu un cost global estimat de 100 trilioane de dolari.
Rezistenta la antibiotice apare atunci cand germenii precum bacteriile si ciupercile dezvolta abilitatea de a invinge medicamentele destinate sa-i omoare. Astfel, infectiile se trateaza mai greu, si, uneori, devin chiar imposibil de vindecat. Unele boli comune pot deveni incurabile daca bacteriile care le-au generat nu mai sunt susceptibile la tratamentul antibiotic.
Rezistenta la agentii antimicrobieni reprezinta o amenintare din ce in ce mai serioasa pentru sanatatea publica globala si necesita actiune din partea tuturor sectoarelor de guvernare, precum si a fiecaruia dintre noi. Utilizarea inadecvata a antibioticelor accelereaza acest proces, iar constientizarea pericolelor pe care rezistenta bacteriana le implica este importanta pentru noi toti. Luarea unor masuri pentru oprirea cresterii nivelului rezistentei la antibiotice este cruciala atat pentru medic, cat si pentru pacient. in lipsa unor masuri, se anticipeaza ca, pana in anul 2050, rata anuala a deceselor determinate de aceasta va fi de 10 milioane, cu un cost global estimat de 100 trilioane USD, conform cercetarii GSK „Studiul Rezistentei la Antibiotice (2014 - 2016) – SOAR desfasurat in Romania, Bulgaria, Serbia si Croatia.
Printre rezultatele studiului se numara:
-
in Romania, Streptococcus pneumoniae a prezentat o sensibilitate scazuta (sub 50%) la cefaclor, cefuroxima, penicilina orala, azitromicina, claritromicina, eritromicina, trimetoprim/sulfametoxazol, cefuroxima fiind cea mai potenta, cu o sensibilitate a tulpinilor de Streptococcus pneumoniae de 43,2%. Totusi, sensibilitatea la ceftriaxona a fost observata la 82,1% dintre tulpinile de pneumococ, iar la amoxicilina si la amoxicilina/acid clavulanic de 73,4% si respectiv 76,9%, penicilina intravenoasa avand o sensibilitate de 71,6%. Tulpinile au fost sensibile 100% numai la levofloxacina si moxifloxacina.
- Sensibilitatea cea mai mare a fost inregistrata in Bulgaria (≥75% dintre tulpini au fost sensibile la toate antibioticele4, a inregistrat valori mai mici in Croatia (~55%–65% la macrolide, cefalosporine cu exceptia ceftriaxonei, penicilina pe cale orala si trimetoprim/sulfametoxazol) si a fost cea mai mica in Romania si Serbia (~20%–45% la macrolide, cefalosporine cu exceptia ceftriaxonei, penicilina pe cale orala si trimetoprim/sulfametoxazol).
-
Pentru tulpinile de Haemophilus influenzae, sensibilitatea4 la amoxicilina/acid clavulanic, azitromicina, cefuroxima, ceftriaxona si fluorochinolone a fost de ≥98% in toate cele 4 tari. Sensibilitatea la ampicilina a fost cuprinsa intre 85,3% in Romania si 100% in Bulgaria.
“Pentru noi, supravegherea rezistentei la agentii antimicrobieni este o responsabilitate pe care ne-o asumam pentru protejarea sanatatii publice. Urmarirea schimbarilor de la nivelul populatiilor microbiene ne va permite detectarea precoce a tulpinilor rezistente importante si luarea unor masuri in cel mai scurt timp. Rolul fiecarei persoane in prescrierea unui altfel de viitor este foarte important, iar prin comunicarea rezultatelor acestui studiu ne dorim sa facem cunoscute aceste provocari si sa le limitam efectele pe termen lung. De asemenea, acestea sunt cu atat mai relevante pentru noi, romanii, cu cat studiul a analizat date din 2 mari centre locale - Spitalul Clinic Dr. Victor Babes si Spitalul Clinic de Urgenta Pentru Copii Grigore Alexandrescu din Bucuresti”, a declarat Laura Munteanu, Director Medical GSK Romania.
Cum devin bacteriile rezistente la antibiotice
Printre principalele cauze potentiale ale rezistentei la agentii patogeni se numara: prescrierea antibioticelor in mod inutil, administrarea unui antibiotic ce nu este activ impotriva bacteriilor izolate din cultura microbiologica, spectrul terapiei cu antibiotice este fie prea larg, fie prea ingust, doza de antibiotic este fie prea mica, fie prea mare in comparatie cu cea indicata pentru pacientul respectiv, durata tratamentului cu antibiotic este prea lunga sau prea scurta, utilizarea excesiva a antibioticelor in agricultura sau calatoriile.
Care sunt consecintele rezistentei antimicrobiene
Consecintele directe ale rezistentei antimicrobiene includ: cresterea duratei bolilor si cresterea mortalitatii, cresterea duratei spitalizarilor, pierderea protectiei pentru pacientii chirurgicali si oncologici, cresterea costurilor1 sau chiar esecul terapiei antibiotice.
Pentru a preveni rezistenta la antibiotice, fiecare dintre noi ar trebui sa se implice acum si poate incepe cu urmatoarele actiuni:
- Nu luati antibiotice fara recomandarea medicului.
- Urmati intocmai planul de tratament indicat de catre medic.
- Luati antibiotice doar atunci cand va sunt prescrise, nu utilizati sau nu dati altcuiva antbioticele ramase nefolosite.
- Utilizati antibiotice numai impotriva bacteriilor. Ele nu sunt adecvate pentru raceli si gripe care sunt cauzate de virusi.
- Nu insistati sa vi se prescrie antibiotice de catre medicul specialist; daca acesta va spune ca nu aveti nevoie de ele.
- Preveniti infectiile prin spalarea corecta a mainilor, spalarea fructelor/ legumelor, gatitul adecvat al alimentelor, mentinerea igienei apei potabile, prevenirea bolilor cu transmitere sexuala si imunizare periodica.
- Cand sunteti bolnavi, evitati contactul cu alte persoane pentru a evita raspandirea germenilor.
