IT & C

Un milion de euro pentru tehnologiile mileniului

Creatorul amprentarii ADN este in fruntea listei de nominalizati la Millennium Technology Prize, un soi de Nobel neoficial pentru tehnologie, al carui cistigator va fi anuntat pe 11 iunie.

Geneticianul britanic sir Alec Jeffreys a observat, examinind o radiografie in cadrul unui experiment ADN, ca structura ADN a unui om este un cod unic, echivalentul unei amprente. Tehnica sa de amprentare ADN a revolutionat domeniul medico-legal si investigarea politieneasca, a rezolvat problema paternitatii si disputele pe tema imigratiei.

Acum, la 24 de ani de la descoperirea sa, omul de stiinta este primul finalist la a treia editie a Millennium Technology Prize, unul dintre cele mai prestigioase premii ce pretuiesc inovatia, acordat o data la doi ani pentru o tehnologie ce „imbunatateste semnificativ calitatea vietii umane atit astazi, cit si in viitor“, informeaza BBC.

Premiul va fi inminat de Academia de Tehnologie din Finlanda, fundatie independenta pusa pe picioare de industria finlandeza in parteneriat cu guvernul.

Cistigatorul va primi 800.000 de euro, ceilalti finalisti urmind a fi rasplatiti cu cite 115.000 de euro.

Alec Jeffreys, stabilit in prezent la Universitatea din Leicester, s-a declarat onorat de nominalizare. „ADN-ul a capturat imaginatia publicului. Apare in fiecare zi in ziare si la televizor, iar tehnologia a afectat vietile a 20 de milioane de oameni.

De fiecare data cind vine vorba despre un test ADN se creeaza o drama pentru acea persoana, fie ca e vorba despre un tata care afla de fiul sau, o familie de imigranti reunita sau un nevinovat salvat de la pedeapsa cu moartea“, a declarat el pentru BBC. Scopul cercetarilor prezente, spune Jeffreys, il reprezinta reducerea timpului scurs intre testul ADN si obtinerea rezultatului.

La mijlocul anilor ’80, profesorul David Payne si echipa sa de la Universitatea din Southampton erau in plina competitie cu dr. Emmanual Desurvire si dr. Randy Giles de la Bell Labs pentru dezvoltarea unui amplificator optic care sa inlature hibele cablurilor din fibra optica din vremea lor. Cele doua echipe au creat in cele din urma un amplificator optic ce permitea luminii sa treaca de-a lungul cablurilor fara a mai fi transformata intr-un impuls electric si apoi retrimisa cu un laser.

Payne a publicat o lucrare despre noua inventie, dar Desurvire si Giles au facut-o functionabila. Amplificatorul optic a transformat industria telecomunicatiilor si este acum parte vitala a retelei globale de fibre optice ce asigura fluxul de Internet.

„Predictiile arata ca lungimea de banda a actualei retele va ajunge la capacitate maxima in 2015, ceea ce inseamna ca va fi nevoie sa adaugam an de an cabluri din fibra optica direct proportional cu cresterea Internetului“, a explicat Payne pentru BBC. Acum, David Payne, Emmanual Desurvire si Randy Giles il insotesc pe geneticianul britanic pe lista finalistilor.

Omul de stiinta Robert Langer a fost nominalizat la Millennium Technology Prize „pentru inventiile sale si pentru dezvoltarea unor biomateriale pentru regenerarea tesuturilor, care au salvat si au imbunatatit vietile a milioane de oameni“. Printre tehnologiile dezvoltate de Langer se numara metoda noninvaziva de administrare a medicamentelor prin piele, fara ajutorul acelor, iar cercetarile sale legate de polimeri au dus la o eliberare mai controlata a medicamentelor in organism si la o noua metoda de tratare a cancerului la creier.

Desi polimerii sint considerati in general ca fiind plastici, ei inglobeaza o gama larga de materiale naturale si sintetice, cu o varietate de proprietati. Marea lovitura data de Robert Langer a fost crearea unei structuri matrice tridimensionale pentru polimeri, care a permis moleculelor medicamentelor sa patrunda in sistemul pacientului. Cercetatorul are la activ peste 600 de brevete de inventie, 1.000 de articole si 13 carti.

Pe lista nominalizarilor isi regaseste numele si inginerul italiano-american Andrew Viterbi, care a faurit un algoritm ce inlesneste miliarde de apeluri telefonice zi de zi prin retelele de telefonie mobila, catalogat de Academia de Tehnologie din Finlanda drept „fundamentul sistemelor wireless si de comunicare digitala moderne“.

Algoritmul consta intr-o schema de corectare a erorilor in cadrul comunicatiilor digitale si este folosit la telefoane mobile, transmisiuni prin satelit, retele wireless si chiar la MP3 playere.

Andrew Viterbi si-a publicat descoperirea in 1967, dar aceasta nu a putut fi pusa in practica decit atunci cind puterea de procesare a devenit suficient de mare pentru a face fata numarului foarte mare de calcule necesare pentru aplicarea algoritmului. Ascultind sfatul avocatului sau, care nu vedea nici o aplicatie generala pentru inventia sa, cercetatorul italiano-american nu si-a brevetat-o.

Finalistii au fost alesi dintre 99 de candidati propusi de 88 de organizatii din 27 de tari, cistigatorul premiului urmind a fi anuntat pe 11 iunie. Laureatii editiilor trecute au fost Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Webului (in 2006), si Shuji Nakamura, care a revolutionat sistemele de iluminare (in 2004).

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele