Regiunea in care locuim poate fi detectata pe baza cantitatii de izotopi de hidrogen si oxigen din par. Antropologii, arheologii si politistii sint primii care vor profita de aceasta descoperire.
„Dati-mi un fir de par si va voi putea spune unde locuiti si prin ce locuri ati trecut.“ Afirmatia nu apartine unei ghicitoare si nici unui clarvazator. Ea ar putea figura insa drept moto al unui proaspat studiu realizat de geologul Thure Cerling si de biologul James Ehlenringer de la Universitatea din Utah.
Asa cum se arata in studiul publicat in „Proceedings of the National Academy of Sciences“, cei doi cercetatori au pus la punct o tehnica prin care analiza unui singur fir de par al unei persoane poate oferi date despre locul ei de provenienta. Noua aplicatie atrage mai intii de toate atentia politistilor, care vor putea identifica mai usor regiunea din care provine, de pilda, un cadavru neidentificat, asa incit munca de rezolvare a cazurilor de crima le va fi enorm usurata.
Cercetatorii din Utah se bazeaza pe faptul ca variatiile procentuale de izotopi de hidrogen si oxigen din par rezulta din variatiile existente in apa potabila din respectiva regiune. Pentru a demonstra acest lucru, cei doi specialisti si-au trimis prietenii si rudele in lungul si in latul SUA, pentru a recolta probe de apa si de par din 65 de orase americane.
Astfel au fost strinse probe de la circa 100.000 de persoane, dupa care s-a verificat daca oxigenul si hidrogenul aflate in apa, respectiv in parul din aceeasi regiune contin acelasi procent de izotopi. „Am fost multumiti sa vedem ca intr-adevar procentele sint aceleasi“, spune Cerling, citat de Reuters. Cum procentul de izotopi din apa difera usor de la o regiune la alta, originea persoanelor va putea fi circumscrisa prin analiza chimica a parului.
Izotopii sint specii de atomi cu acelasi numar de protoni, dar cu un numar diferit de neutroni. Spre exemplu, izotopul hidrogenului (hidrogen-2) contine nu unul, ci doi neutroni. La fel, daca oxigenul obisnuit are 16 neutroni, izotopul devine cu doi neutroni mai „greu“ (oxigen-18). Cantitatile de izotopi de hidrogen si oxigen din apa difera de la un loc la altul, fapt masurabil cu ajutorul spectrometrului de masa. Diferentele sint cauzate de variatiile de temperatura, presiune si umiditate.
„Dat fiind ca norii vin pe continentul american dinspre ocean, plutind apoi spre centrul continentului, apa cu izotopi mai grei cade de obicei mai intii, ceea ce inseamna ca oamenii de linga ocean beau apa cu mai mult oxigen-18 si hidrogen-2“, exemplifica site-ul de popularizare a stiintei LiveScience.
„Sintem ceea ce bem, iar acest lucru e inregistrat in parul nostru“, spune Cerling. Cu alte cuvinte, apa pe care o bem isi lasa amprenta asupra parului aflat in crestere la nivelul concentratiei de izotopi. De aceea se prefera probele luate din firele capilare, cele care se dezvolta cel mai iute. Identificarea regionala a persoanei functioneaza si pentru cei care beau apa din comert, atrage atentia geologul american.
Aceasta se intimpla pentru ca apa potabila este consumata, oricum, in momentul in care ne facem un ceai sau o cafea ori atunci cind preparam paste. Totusi, retrasarea provenientei geografice nu este intotdeauna extrem de fiabila. Cercetatorii pot, de exemplu, sa identifice diferentele dintre Utah si Texas, dar nu neaparat si pe cele dintre Chicago si Kansas, afirma Cerling.
Noua tehnica de identificare luind urma firului de par este deja folosita de politia americana. Seriful Todd Park povesteste cum a fost ajutat de biologul James Ehlenringer sa detecteze regiunile prin care a calatorit o femeie gasita moarta in apropierea Marelui Lac Sarat.
„Probele pe care i le-am dat lui Jim m-au ajutat sa detectez regiunile aproximative unde traise victima in ultimii ei doi ani. Fusese prin partea de nord-vest a SUA, in special pe traseul Idaho-Montana-Wyoming si poate si in Oregon si Washington“, spune Park, citat de LiveScience. „Fiecare amanunt in plus poate ajuta ancheta. Noua tehnica ne va ajuta cu siguranta sa completam puzzle-ul la care lucram“, lauda seriful virtutile noii aplicatii.
Cercetatorii din Utah mai spun ca noua lor tehnica de identificare a persoanelor dupa structura chimica a apei din par poate face cu ochiul si specialistilor din alte domenii, cum este cazul antropologiei, cercetarii migratiei sau arheologiei. „Cred, de asemenea, ca munca noastra va putea conduce la aplicatii interesante si pentru specialistii in conservarea vietii salbatice“, completeaza geologul.
Ecologistii vor putea urmari, de exemplu, traseele de migratie ale diverselor specii de animale. Ramine de vazut in ce masura aceasta tehnica ar putea fi utilizata pentru tari cu suprafete mai mici si cu o clima mai omogena.
Izotopii indica dieta pahidermelor
Analiza chimica a izotopilor din par a mai fost folosita acum doi ani de specialistii in zoologie. Un studiu dedicat comportamentului elefantilor dintr-o rezervatie din Kenya a apelat la analiza izotopilor de carbon si azot din parul pahidermelor pentru a afla care este hrana lor preferata. Dupa analiza parului provenit de la sapte elefanti , s-a observat ca toti aveau o dieta similara, cu exceptia unui exemplar mai agresiv, care consuma mai multa iarba decit ceilalti elefanti, ceea ce indica faptul ca se aventura frecvent in culturile agricole ale localnicilor.
Aceleasi analize au mai relevat traseul elefantului dinspre cimpie, unde consuma iarba, spre munte, unde se hranea cu tufe si cu arbusti. „Urmarirea dietei cu ajutorul izotopilor stabili da seama de alimentele absolut necesare pentru elefant si ne poate informa asupra felului in care se deplaseaza in teritoriu“, a declarat in 2006 zoologul Ian Douglas-Hamilton pentru BBC.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
https://acasa.ro
165
60
