SIDA condamna odata la moarte. Un sfert de secol cu peste 180.000 de articole stiintifice mai tarziu, cocktailurile de medicamente fac din ea o boala cronica, iar terapia genica promite, dar numai intr-un viitor incert. De la sfarsitul anilor ’80, tratamentele au prelungit cu 3.000.000 de ani numai viata americanilor infectati.
Totusi, obtinerea unui vaccin pentru o starpire completa pare mai departe ca niciodata. „A venit oare timpul sa renuntam la cautarea unui vaccin impotriva SIDA? Dupa 25 de ani si miliarde de lire sterline cheltuite, oamenii de stiinta de prima mana sunt obligati sa-si puna aceasta intrebare.“
Asa incepea, la sfarsitul lunii trecute, un articol din „The Independent“. Un pesimism acut, continua jurnalistii britanici, a invaluit in ultima vreme comunitatea stiintifica internationala anti-HIV, virus izolat in 1983 de Luc Montagnier.
Si asta dupa esecul testarii, la finele lui 2007, a unui vaccin ce adunase multe nazuinte, dezvoltat de compania Merck. Alti cercetatori nu lasa insa armele jos. Ochesc proteinele care lasa virusul in organism cu gandul sa le neutralizeze in viitor.Altoiesc gene subjugate de HIV si le imbraca in armuri imunitare, imbina ulei din soia cu organisme patogene, unii chiar invie virusuri moarte de milioane de ani. Totul in cautarea unui leac.
Institutul National de Boli Infectioase din SUA (NIAID), unul dintre cele mai importante centre de operatiuni impotriva SIDA, cheltuieste cam 500 de milioane de dolari pe an pe vaccinuri, desi grupurile de presiune cer ca fondurile sa fie redirectionate spre alte forme de prevenire. Anthony Fauci, directorul NIAID, staruie ca nu este timpul sa se puna capat cautarii unui vaccin care sa sugrume ceea ce a ucis in lume 26 de milioane de oameni si a infectat alte circa 40 de milioane de la inceputul pandemiei.
Prototipurile de vaccinuri de pana acum, care par sa dea rezultate la maimutele modificate genetic si infectate cu virus artificial, modelul animal cu cele mai multe sperante, nu fac insa treaba cand sunt administrate pacientilor voluntari, continua articolul din „The Independent“.
Publicatia britanica a sondat printre 35 de cercetatori din Marea Britanie si din SUA. Aproape doua treimi sunt de parere ca un vaccin nu va fi dezvoltat in urmatorii zece ani, altii il vad doar peste 20 de ani, in timp ce o minoritate substantiala este convinsa ca nu va aparea in veci. Pana si cele mai eficiente medicamente dezvoltate pana acum nu pot inlatura HIV din toate ascunzisurile gasite in organism, anunta in revista „Nature“ un studiu american, la mijlocul lunii februarie.
Dupa ani de tratamente agresive, virusul isi gaseste inca numeroase locuri de stat la panda, cel mai important fiind stomacul. Aici produce mare parte din paguba, tintind celulele CD4+T, parte a sistemului imunitar, care raman infectate chiar daca pacientul traieste o viata aparent sanatoasa. In plus, virusul poate evolua de un milion de ori mai repede decat celulele sistemului imunitar infectate, realizand mutatii.
Astazi, multi pacienti pot sa tina infectia in frau cu un cocktail de medicamente numit „terapie antiretrovirala“ (ARV), ce reduce cantitatea de virus din sange. Dar si in acest caz, el ramane pitit in tesuturile stomacului, infectand alte celule imunitare din sange, arata studiul din „Nature“.
„Se poate sa nu eradicam niciodata in intregime virusul din corp, chiar daca pacientii se simt bine“, s-a pronuntat atunci Anthony Fauci, directorul NIAID, cel care a condus cercetarea. „Pacientii folosesc trei medicamente diferite ce tintesc trei proteine HIV distincte in acelasi timp“, explica cercetatorul Steve Elledge, de la Harvard Medical School, la inceputul lui februarie, pe sciencecentralnews.com.
Dar pana si aceasta strategie a esuat: „Exista deja virusuri rezistente la medicamente si, in plus, pacientii intampina numeroase probleme si efecte secundare din cauza combinarii medicamentelor“.
In ciuda concluziei alarmiste, cercetarea publicata in „Nature“ mai arata ca medicamentele actuale sunt atat de eficiente incat multi eticheteaza SIDA drept o boala cronica cu tratament pe viata, la fel ca diabetul. „Nu mai e boala aceea inspaimantatoare.
Supravietuirea depaseste 20-25 de ani si poate fi si mai mare. In Romania, virusul e subtipul F, dar, oricat de bland ar fi acesta, nu am fi ajuns la aceasta rata de supravietuire daca pacientii nu ar fi beneficiat de terapie ARV“, explica dr. Mariana Mardarescu, seful Sectiei Imunodepresie Copii, de la Institutul de Boli Infectioase „Matei Bals“, intr-un articol anterior din Cotidianul.
Vesti bune mai sunt. La inceputul lunii februarie, Comisia Nationala Elvetiana de Lupta Anti-SIDA declara ca pacientii seropozitivi cu tratamente antiretrovirale de succes pot fi considerati „noninfectiosi“ pe cale sexuala. „De exemplu, vara trecuta, NIAID anunta ca administrarea terapiei antiretrovirale copiilor infectati cu HIV i-a ajutat pe acestia sa traiasca mai mult fara sa dezvolte SIDA.
Iar un alt studiu al NIAID, realizat acum cativa ani, a descoperit ca indivizii infectati cu HIV ar trebui sa continue terapia antiretrovirala decat sa inceapa si sa opreasca episodic terapia, pentru ca tratamentele episodice sporesc riscurile progresiei SIDA“, exemplifica pentru Cotidianul, prin e-mail, Laura Sivitz, ofiter de comunicare si relatii guvernamentale la NIAID.
„Noile descoperiri din domeniul HIV-SIDA au condus la transformarea acestei boli dintr-o condamnare la moarte intr-o boala cronica, cu care pacientii care primesc tratament adecvat traiesc zeci de ani“, ne explica pe mail si filiala din Romania a companiei farmaceutice Roche, companie ce lansa, in 1995, primul dintr-o noua serie de medicamente care inhiba proteaza HIV (o enzima de care virusul are nevoie pentru a se multiplica).
„Regimurile terapeutice care combina inhibitorii de proteaza si inhibitorii de revers-transcriptaza stau la baza terapiilor antiretrovirale inalt active. Acestea au imbunatatit supravietuirea si au dus la reducerea morbiditatii asociate SIDA“, continua Roche Romania.
In 2003, compania scotea pe piata primul medicament dintr-o noua clasa terapeutica, inhibitorii de fuziune a HIV, ce blocheaza intrarea lui in celulele imunitare umane, prevenind multiplicarea sa. „Prin dezvoltarea primului si deocamdata singurului inhibitor de fuziune, Roche ofera acum pacientilor experimentati la celelalte clase terapeutice posibilitatea tratarii cu rezultate de eficienta si siguranta comparabile cu cele obtinute la pacientii aflati la inceputul terapiei.
Astfel, toti pacientii pot beneficia de efect dovedit de prelungire a supravietuirii si de reducere a riscului infectiilor oportuniste“, se mai arata in e-mail. Compania Roche a lansat in 1986 si primul test de screening pentru HIV, dezvoltand apoi o serie de teste diagnostice bazate pe tehnologia PCR, care cuantifica nivelurile de HIV din sange.
Cu lunga traditie in descoperirea de medicamente impotriva bolilor infectioase este si grupul Pfizer, care activeaza si in Romania. Cel putin asa spune pentru Cotidianul, intr-o teleconferinta, dr. Manos Perros, unul dintre cercetatorii companiei din Marea Britanie. Printre succesele in materie de HIV, el subliniaza descoperirea si dezvoltarea medicamentului Celsentri: „Eu sunt unul dintre oamenii de stiinta care au lucrat pe partea de descoperire a medicamentului.
Molecula a fost descoperita si testata in laboratoarele noastre din Sandwich.Celsentri este primul dintr-o noua clasa de antagonisti CCR5 si functioneaza foarte diferit impotriva virusului. In loc sa-l blocheze de indata ce intra in celulele albe din sange, il opreste sa intre din start, blocand un receptor (n.r. - receptorul CCR5), adica o usa pe care virusul o foloseste pentru a intra in celulele albe“.
Receptorul CCR5 a fost descoperit in 1996, simultan, de mai multe echipe de cercetatori de-a lungul globului. Peste un deceniu aparea Celsentri. „S-a dovedit a fi bine tolerat, am aratat ca este eficient la pacientii care incercasera fara succes alte tratamente. Este aprobat in momentul de fata in SUA si in Europa pentru acesti pacienti. Daca adaugi Celsentri la cele mai bune tratamente disponibile, se dubleaza numarul pacientilor cu rezultate pozitive“, continua cercetatorul din Sandwich. Manos Perros pretuieste si el descoperirile ultimului sfert de secol.
„La mijlocul anilor ’80, cand exista un singur medicament disponibil, diagnosticul de SIDA era o sentinta la moarte. La mijlocul anilor ’90, o data cu inhibitorii de proteaza si cu inhibitorii non-nucleozidici, boala s-a transformat dintr-una acuta intr-una mai cronica. Durata de viata a pacientilor a crescut considerabil. Avem acum pacienti care fac terapie de 15 ani.“
In schimb, Perros se arata sceptic in privinta gasirii unui leac pentru eradicarea completa in viitorul apropiat: „Au fost realizate multe eforturi in ultimii 15-20 de ani, cu foarte putine sperante pentru un nou orizont. Motivul este ca HIV infecteaza si omoara chiar celulele din corpul nostru care lupta cu infectia. Desi acum intelegem mult mai bine cum functioneaza acest lucru si putem avea medicamente care sa limiteze fenomenul, daca vrei sa elimini HIV, trebuie sa gasesti o cale sa readuci la viata acele celule si sa le ajuti sa lupte cu infectia“.
O tehnica ce ar putea face asta, intr-un viitor destul de indepartat, o reprezinta altoirea genelor prin terapia cu celule stem, desi se afla inca in pruncie, solutie sustinuta de David Baltimore, presedintele Asociatiei Americane pentru Progresul Stiintei, la mijlocul lui februarie. „Este o mare provocare, deoarece, pentru a controla imunologic HIV, comunitatea stiintifica trebuie sa invinga natura, sa faca ceva ce natura, cu avantajul ei de patru miliarde de ani de evolutie, nu a reusit pana acum“, a atras el atentia, citat de BBC, adaugand ca HIV a gasit cai de a prosti complet sistemul nostru imunitar.
La inceputul lui februarie, publicatia australiana „Herald Sun“ anunta ca cercetatorii americani au incetinit reproducerea HIV folosind terapia genica, ce pacaleste virusul pana la autodistrugere. Vestea a sporit speranta ca, chiar daca stiinta medicala nu va fi in stare sa furnizeze un vaccin, pacientii isi vor putea tine boala sub control, fara sa depinda de cocktailurile toxice de medicamente.
Tehnica este complexa: mai intai, cercetatorii preleveaza celule CD4+ T din organismul unui pacient infectat si insereaza in aceste celule o gena ce blocheaza reproducerea virusului. Celulele sunt apoi multiplicate si reintroduse in corp. In schimb, daca terapia genica - cu efecte inca la multi ani distanta - va fi aprobata ca tratament, costul estimat pentru o serie de infuzii este de 130.000 de dolari, in timp ce costul pentru medicamentele conventionale impotriva bolii, pe toata durata vietii, ajunge la 700.000 de dolari.
Pe de alta parte, Steve Elledge, de la Harvard Medical School, s-a gandit sa foloseasca slabiciunea virusului impotriva sa, mai precis nevoia lui de a folosi proteine umane pentru a se multiplica. „HIV este un virus foarte mic . Are doar noua gene si codifica doar 15 proteine, ceea ce nu ii este indeajuns pentru a se multiplica, asa ca trebuie sa ia in stapanire proteinele umane, silindu-le sa-i execute ordinele“, explica cercetatorul american, citat de sciencecentralnews.com.
Folosind noua tehnica genetica numita interferenta ARN, echipa din care a facut parte Elledge a blocat proteine individuale din celule umane, pe rand, in laborator. Interferenta ARN nu lasa celula sa creeze proteina, dezactivand gena care codifica proteina.
Cercetatorii au aplicat tehnica pentru 21.000 de gene, acoperind toate genele posibile si toate proteinele cunoscute din celulele umane. S-a dovedit ca mare parte din ele nu au nici un efect asupra capacitatii HIV de a se multiplica. „Dar un set foarte mic, de 273, s-a dovedit absolut esential pentru inmultirea si raspandirea virusului. Un mod de a privi lucrurile este faptul ca HIV acapareaza doar 15 proteine, iar un subset din acestea reprezinta tinte bune pentru medicamente“, mai spune Elledge.
Mihnea Bostina, cercetator la Harvard Medical School, ne vorbeste despre un alt front de lupta: „Se stie ca raspunsul la infectia cu HIV are o componenta puternic genetica. Exista persoane infectate pentru care virusul nu se va inmulti niciodata la cote alarmante. Multe proiecte de vaccinuri urmaresc chiar asta, sa mentina numarul virusurilor din organism - ceea ce numim viral load - la limite scazute.
Atunci cind infectia e cauzata de o persoana cu acest tip de profil genetic, se soldeaza cu un numar scazut de virusuri. Ce se intampla? Mutatiile suferite de virus in persoana genetic «neafectata» de HIV conduc la un viral load scazut“.
Receptorii si proteinele ce inlesnesc patrunderea HIV in organism sunt tinte foarte dese pentru oamenii de stiinta. Pe 30 aprilie, editia electronica a BBC News dadea de stire ca proteina umana ITK poate inlatura rezistenta tot mai accentuata a virusului la medicamente, dar va mai trece multa vreme pana ca noi leacuri sa ajunga in clinici.
Testele de laborator facute pe celulele umane au aratat ca, inlaturand sau dezactivand proteina sus-numita, cu rol in raspunsul imunitar, se blocheaza multi pasi ai inmultirii virusului. Echipa de la NIAID a observat ca multe dintre caile reglate de ITK ii servesc si virusului pentru a lua organismul in stapanire. ITK activeaza celulele imunitare CD4+ T in prezenta infectiei. HIV infecteaza aceste celule, ele se multiplica si dau nastere unui mare rezervor viral, compromitand intregul sistem imunitar.
Mihnea Bostina aminteste, la randul sau, cateva studii importante, din luna martie, fixate pe proteine. O echipa mixta de la Universitatea McGill din Canada si cea din California a descoperit ca proteina FOXO3a are rol central in reglarea sistemului imunitar in cazul pacientilor infectati, spune el, trecand apoi la o alta proteina identificata a HIV. „HIV este un virus inconjurat de o membrana.
Infectia porneste de la unirea membranei celulare cu cea a virusului, moment in care interiorul celor doua entitati fuzioneaza. HIV are o proteina numita TAT, extrem de mica, doar 11 aminoacizi, ce faciliteaza acest proces. Ea nu este implicata direct in procesul infectiei.
Un grup de la Universitatea Illinois a aratat ca, atasand acest domeniu, se poate transporta aproape orice prin membrana celulara. Lucru extrem de important, tinand cont ca una dintre marile probleme in administrarea medicamentelor este depasirea acestor membrane.“
Totodata, la inceput de martie, portalul canada.com informa ca cercetatorii de la Universitatea din Alberta au descoperit pentru prima data o gena si o proteina, TRIM22, parte a sistemului natural de aparare al organismului ce infraneaza inmultirea si raspandirea virusului in faze avansate.
Iar pe 22 februarie, „The Guardian“ anunta ca doctorii de la Universitatea din California au intarit sistemul imunitar al pacientilor infectati de multa vreme: i-au injectat cu un hormon de crestere ce a animat timusul, glanda adesea scurtcircuitata dupa infectarea cu HIV. Timusul joaca un rol important in sistemul de aparare, ea produce celulele CD4+ T.
In plus, pe 11 februarie, oamenii de stiinta de la NIAID anuntau, printr-un comunicat de presa, descoperirea unui alt maner rasucit de HIV pentru a deschide usa celulelor umane. Mai precis, un receptor celular ce ghideaza virusul spre stomac dupa ce si-a facut loc in organismul victimei.
Pana atunci se stia ca virusul se foloseste de trei usi moleculare pentru a infecta celulele: CD4, identificat in 1984, CCR5 si CXCR4, descoperiti in 1996. Cercetatorii americani au gasit unul asemanator, mai mult un maner decat o portita, numit integrin alpha 4 beta 7, ce poate juca si un rol important in raspandirea virusului in organism si poate explica de ce cocktailurile de medicamente nu reusesc sa suprime complet virusul.
Pe de alta parte, nanoemulsiile incropite din picaturi de ulei din soia suspendate in apa, presarate cu farame de organisme patogene si introduse cu tot cu un tampon in nas, ar putea deveni vaccinurile viitorului, statea scris pe site-ul Technology Review la inceputul lui martie. Vaccinurile cu nanoemulsii, dovedite eficiente impotriva gripei si a antraxului, genereaza imunitate la soareci si impotriva varsatului de vant si a HIV.
Una dintre caracteristicile-cheie ale acestor vaccinuri este faptul ca, fiind administrate pe cale nazala, ele creeaza imunitate atat in sistemul circulator, cat si in tesuturile mucoase ale nasului, gurii, plamanilor si tractului urogenital. In ceea ce priveste HIV, studiile recente au aratat ca, la scurt timp dupa infectie, virusul se inmulteste considerabil in mucoasa genitala. Un puternic raspuns imunitar al mucoasei ar putea preveni aceasta multiplicare, incetinind sau oprind virusul inainte sa atace sangele.
Tratamente cu intreruperi in Romania
Daca cele mai agresive tulpini ale virusului sunt in tarile africane, Romania se confrunta cu o epidemie specifica, mai blanda, cu subtipul F al HIV. Copiii infectati in ’88-’92 prin utilizarea incorecta a instrumentarului medical au dat nastere la ceea ce strainii au numit „fenomenul romanesc“, iar primele cazuri au aparut in Constanta, Giurgiu si in Bucuresti. Iulian Petre, directorul executiv al Uniunii Nationale a Organizatiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA, descria pentru Cotidianul, intr-un articol din toamna anului trecut, ca, in 2000, erau cinci-sase decese pe saptamana.
Abia aparuse tratamentul ARV. Legea nr. 584/2002 a instituit, dupa presiunile ONG-urilor, dreptul pacientilor bolnavi la educatie si confidentialitate, in sistemul sanitar si in invatamant, o norma de hrana, o pensie de handicap sau tratament ARV gratuit. Totusi, in perioada 2001-2006, atunci cand se terminau banii, existau si intreruperi de cateva luni, an de an.
„Era nevoie de memorii catre autoritati ca sa se reia“, isi amintea Iulian Petre. Mai mult, continua el, cei cu HIV in sange ar putea avea parte de un tratament mai bun decat actualul ARV. „Problema cu tratamentul ARV e ca se asigura in baza unei licitatii din 2003, nu avem acces la ultimele medicamente aparute pe piata.
Din 2005 se incearca refacerea acestei licitatii, care e tot in curs de initiere si in 2007, desi buget exista. Sunt interese mari, fiind vorba de vreo 60 de milioane de dolari. Normal si legal, licitatia ar fi trebuit refacuta in fiecare an de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate“, atragea el atentia in toamna.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
