Computerul va traduce romana

Birourile de traduceri ar putea fi scoase de pe piata la aparitia primului dictionar european de traduceri in format electronic. Cu toate ca mai exista programe de traduceri, de exemplu din limba engleza in limba romana , majoritatea nu sint in stare sa treaca de nivelul unui singur cuvint tradus corect. O data ce le-ai dat sa proceseze o fraza, totul se transforma intr-o pasareasca. „La ora actuala, mai multe echipe de cercetare din diferite tari care lucreaza la elaborarea de dictionare electronice au format reteaua RELEX. Dictionarele electronice sint facute pentru a permite procesarea textului, adica analize morfo-sintactice, semantice, numerice, dar si traducerea automata a unui text. Dictionarele electronice nu trebuie confundate cu dictionarele informatice de tipul TLFi (Trésor de la langue Française - versiune informatica) care sint versiuni numerice ale dictionarelor pe suport de hirtie“, spune Marina Dumitriu, conducatoarea echipei de cer-cetare pentru limba romana. Traduceri cu 60.000 de cuvinte Dictionarul este elaborat in programul UNITEX, realizat de laboratorul de informatica lingvistica al Institutului Gaspard Monge din Franta. „Timp de aproape un an am lucrat singura la clasele de flexiune automata pentru limba romana. Ginditi-va ca sint aproape 300 de flexiuni pentru verb si tot atitea pentru substantiv! Anul acesta am reusit sa obtin o finantare din partea Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Franta pentru a invita o colega de la Craiova ca sa lucram impreuna. Ambitia noastra este de a ajunge la un dictionar al limbii romane de 60.000 de cuvinte simple“, spune Marina Dumitriu. Deocamdata, sistemul este in constructie si autorii spun ca acesta ar putea fi definitivat abia in citiva ani. In acelasi timp, cercetatoarea mai lucreaza, tot in Franta, la un dictionar plurilingv de nume proprii, numit „Prolex“, finantat de Ministerul francez al Industriei si de Ministerul francez al Afacerilor Externe. „La el participa echipe de cercetare din mai multe tari europene. Eu mi-am asumat raspunderea pentru partea de romana“, explica Marina Dumitriu. In Observatorul Plurilingvismului Coordonatoarea echipei de cercetare pentru acest dictionar, Marina Dumitriu, preda la Universitatea din Craiova si la Universitatea Paris III Sorbonne. S-a implicat in problema plurilingvismului, in traducerea si promovarea Cartei Europene a Plurilingvismului. „Astazi sint membru al comitetului director al Observatorului European al Plurilingvismului si redactor-sef al viitorului site Internet al OEP. Totul a inceput in 2003, cind mai multe organisme din zece state ale Uniunii Europene au pus bazele Observatorului European al Plurilingvismului si la intocmirea unui proiect de Carta Europeana a Plurilingvismului care urmeaza a fi inaintat Parlamentului European si Comisiei Europene“, spune lectorul. Limba noastra, la catedra din Paris Marina Dumitriu este lector trimis prin ambasada sa predea limba romana la Universitatea Paris III din Sorbonne. „Din pacate, limba romana se studiaza numai doi ani, iar studiile se termina cu diploma Facultatii Sorbonne. In acest moment, ma zbat ca sa reusim sa se ajunga macar la licenta, daca nu chiar la masterat“, spera profesoara de la Craiova. La Paris III, studentii se inscriu la inceputul fiecarui semestru. „La unul dintre cursurile de limba romana, despre structurile gramaticale, au fost inscrisi in jur de 40 de cursanti. Trebuie sa spun ca initial au fost inscrisi in jur de 15, dar dupa doua saptamini s-a ajuns la numarul despre care vorbeam. Studentii sint mult mai interesati de limba, decit de literatura. De fapt, Paris III este renumita pentru formarea in special in domeniul lingvisticii. Virsta studentilor este cuprinsa intre 20 si 60 de ani. Printre ei exista traducatori , fosti profesori universitari , etnologi etc.“, explica Marina Dumitriu. Profesoara este platita de statul francez, iar Romania ii asigura doar transportul. „Ma descurc asa cum se descurca majoritatea lectorilor de limba romana in strainatate: greu. Parisul este un oras scump si chiria pentru o garsoniera este aproape 3/4 din salariu“, spune lectorul.